Happy Meal

Claudiu | 7 Iunie 2009 | 86434.04 | Tags: | Comentează 

Azi am văzut două membre ale lotului național de gimnastică, medaliate la ultima olimpiadă, la McDonald’s-ul din Deva. Nu știu dacă au mâncat dublu cheesburger ca mine, sau au băut doar o apă plată, dar imaginea a fost oarecum frapantă.
Acum câțiva ani, am văzut o membră constantă a echipei naționale de handbal, fumând.
Sunt curios ce rezultate am putea obține dacă cei mai buni sportivi ai noștri ar fi puțin mai serioși :)

Meciul meciurilor, finala finalelor, duelul intergalactic

Luci | 26 Martie 2009 | 86233.51 | Tags: , | 4 Comentarii 

Breaking news

Sâmbătă seara la Constanţa, echipa lui mutuşichivu… aaa…. fără chivu că iar e accidentat… are meci cu Serbia.

Se va juca cu casa închisă, cele opt mii de bilete s-au epuizat, adică tot atâtea cât strânge Yeovil Town din liga a III-a engleză în derby-urile zonale.
Sârbii o să aibă cel puţin 35.000 de susţinători în tribune la meciul retur!

Printre selecţionaţi se află aceiaşi Nicoliţă, Ov. Petre, Marica, Tamaş sau Cociş cu toate că la cluburile la care joacă sunt mai mereu “praf”. Bine că măcar de Fl. Petre am scăpat că s-a accidentat…

Antrenor e acelaşi piŢURCĂ, deci n-o să vedem nicio schimbare în jocul tricolorilor. Despre victorie nici nu poate fi vorba. Poatre doar dacă le va băga ceva în mâncare sârbilor…

Şi după acest meci pe care n-o să-l câştigăm o să apară pe sticlă cei de la Federaţie şi or să declare “Încă avem şanse, nu e totul pierdut, batem pe Austria şi intrăm în cărţi.”

După partidă antrenorul reprezentativei noastre va spune: “Am avut ghinion, s-a ratat mult, mergem înainte, mai avem câteva meciuri pe care o să le câştigăm”

N-am zis nimic de Maximilian Nicu. Sper să rămână la fel de serios ca la Hertha Berlin şi să nu se “miticizeze”…

În final vă rog să veniţi cu un pronostic pentru acest meci.

Moartea “bătrânei doamne”

Luci | 13 Februarie 2009 | 86121.56 | Tags: , | 5 Comentarii 

Privesc alături de un întreg oraş coma profundă în care se află “Bătrâna Doamnă”. În aceste momente dificile toată lumea încearcă să-şi impună un ton optimist, chiar dacă doar “aparatele” o mai ţin în viaţă.
UTA trăieşte de ceva vreme doar în agonie sperând că cineva o să vină să o salveze de pe patul morţii. Un mit e gata să apună, formaţia arădeană se mândreşte cu istoria, având 6 titluri de campioană şi două cupe, fiind unul dintre cele mai reprezentative cluburi din România.
Iată, după multe incertitudini, management mai mult decât amator sau lipsa implicării autorităţilor locale, UTA pare că nu mai are şanse să fie resuscitată. Ea se alătură pe lista neagră cluburilor CSM Reşiţa sau Corvinul Hunedoara, formaţii ce au spus “pas” competiţiei la începutul sezonului trecut, pentru cele două cluburi negăsindu-se fonduri nici măcar pentru liga a III-a!
Cine sunt vinovaţii şi cum s-a ajuns aici? Ei bine, după ruşinoasa “promovare” a UTA-ei în Divizia A din 2006 când PD-L-ul şi-a băgat coada pentru această mutare de două divizii a clubului, în complicitate cu Liberty Salonta. A urmat 2 sezoane de primă ligă în care s-au băgat mulţi bani, însă finanţatorul Nicolae Bara a investit “fără cap”, ajungându-se din nou în a II-a ligă. În acest timp s-au perindat pe la club mulţi aşa zişi fotbalişti care au luat banul şi au plecat, fără să mişte un deget pentru echipa arădeană şi aş aminti doar câţiva: Miu, Opriţa, Zaharia, Bălţoi, Frăsineanu sau Sabin Ilie, jucători plătiţi, repet, cu bani grei! Ca să nu mai vorbesc de faptul că nici antrenorii nu au fost cei mai potriviţi pentru a sta pe banca “textiliştilor”, atât Lăcătuş cât şi Barbu au imprimat un joc foarte încâlcit formaţiei, totul culminând cu acea retrogradare produsă vara trecută. După revenirea în eşalonul II, finanţatorul UTA-ei s-a retras şi clubul a ajus pe mâna lui Ionuţ “Napoleon” Chirilă ce , în scurt timp a ajuns să se creadă stăpânul echipei, el tăind şi spânzurând în Calea Aurel Vlaicu.
Nici presa, nici spectatorii, nici chibiţii din oraş sau din ţară nu ştiau ce se petrece la club sau cine finanţează echipa, însă Chirilă-i asigura pe toţi că nu sunt probleme mari la club, totul e sub control. Au venit vremuri în care nu se mai plăteau salariile, datoriile începeau să se înmulţească iar jucătorii erau din ce în ce mai nemulţumiţi. Chirilă ieşea în faţă şi iar ne trombonea… În vară ar fi putut să vândă câţiva jucători pe bani frumoşi dar a refuzat, mai mult, în retur nici nu i-a folosit pe aceştia. Scopul lui a fost să-i vândă la Dinamo, formaţie ce era ca “a doua casă”. Totuşi, în această pauză competiţională, după ce marea majoritate a jucătorilor au fost declaraţi jucători liberi datorită faptului că nu au mai fost plătiţi de luni de zile, l-a direcţionat pe tânărul Melinte spre clubul din “Groapă”. De câteva zile nu se mai ştie de el, fiind dispărut din Arad!
Datoria clubului UTA Arad este de 10 045 791,09 RON, sumă dată publicităţii după ultimul audit financiar ce s-a efectuat la echipa arădeană. Deci vreo 2 milioane şi ceva de euro, reprezentând salariile jucătorilor, datorii la diverse cluburi, plata impozitelor etc.
Dacă acum 3 ani s-au implicat şi autorităţile locale, acum nu mai mişcă un deget pentru echipă, privesc sadici cum se stinge un club de tradiţie. E trist dar din păcate e o realitate cât se poate de dură!
De fapt, ce să te aştepţi de la edilul-şef Falcă, doar el a demolat două stadioane de fotbal…chiar zilele trecute stăteam pe platoul unde era o dată stadionul “CFR” şi unde acum s-au înalţat câteva supermarketuri….
Am privit câteva secunde în gol pe locul unde s-a jucat primul meci de fotbal din România, locul unde spiritul tânăr fotbalistic şi-a făcut simţit apariţia pe meleagurile acestei ţări. Am dezaprobat şi atunci dar şi acum acea acţiune de a anula cu buldozere o întreagă istorie şi de a distruge o mică parte a oraşului.
Aşadar, fotbalul din Arad e pe butuci, de fapt chiar mai tot sportul din acest oraş e în regres: dubla campioană naţională la baschet masculin West Petrom Arad a dispărut de pe harta primei divizii, Contor Zenner s-a retras din campionatul primei ligi din Rugby, handbal avem doar prin ligile inferioare, ceva polo se mai joacă, noroc că avem bazin…, de volei nici nu poate fi vorba, doar echipa de baschet feminin BC ICIM Arad aduce renumele oraşului pe scena sportului! E foarte puţin, e un semnal de alarmă! Oare cine îşi va mai întoarce faţa şi spre sportul arădean?

N-avem cu cine

Luci | 12 Februarie 2009 | 86118.55 | Tags: , | Comentează 

Aseară ne-au bătut croaţii. Mai rău decât o arată scorul, n-are rost să ne ascundem după degete să invocăm tot felul de motive că deocamdată ăsta ne e nivelul, ăştia sunt selecţionaţii, cu ăştia defilăm.
Doar Piţi, cu calmul lui morbid încearcă să liniştească chibiţul ce încă se mai încrede în soccerul din spaţiul carpato-danubiano-pontic şi îi asigură că va fi altfel cu Serbia, mai ales că atunci vor intra Mutu şi Chivu.
Atunci vin ziariştii de 2 lei din Bucale ce tocmai au apărut de pe băncile şcolii şi bagă titluri belicoase prin presă: “Cu Mutu şi Chivu era altfel”, “Fără Mutu şi Chivu nu avem nicio şansă cu Serbia” etc.
Băăăăi, scrieţi realităţile, Naţionala e a fraţilor Becali, nu a românilor, iar Piţurcă e pionul pricipal în toată tărăşenia asta… Păi ce să caute Tamaş la Naţională când el abia stă în ghete sau “trupa de la Steaua”: păi io la Mândruloc dau centrări mai bune ca Nicoliţă iar Ov. Petre e interesat doar să-şi aranjeze cordeluţa. Cu ăştia vreţi să vă calificaţi? Hai mă, fiţi serioşi! Să mai zic? De Fl. Petre ce mai spuneţi? Şi la 50 de ani o să-l aducă Piţi, când o juca prin liga a VI-a! Mai lipseau Pancu, V. Moldovan, D. Munteanu şi o puneam de-un old-boys…
Am fost foarte apatici, o apatie ce s-a instaurat de ceva vreme la Naţională dar beţivul de la Federaţie Mircică Sancu nu are ochi pentru aşa ceva şi o bagă după meci: “S-a simtit lipsa lui Mutu si Chivu! Cu Serbia o sa jucam altfel”. Halal, dom’le, mai bine du-te şi mai dă pe gât o gură de uiski scump decât să scoţi pe goarnă tot felul de prostii. Şi ia-l şi pe clownul de Dragomir…
Marea parte a partdei am jucat ca nişte morţi, croaţii ne-au învins fără drept de apel şi o să ne bată de acum încolo ori de câte ori vom mai juca cu ei. De ce? Diferenţă de atitudine şi mentalitate: ei îl au pe Rakitici de la Schalke, noi îl avem pe Costea de la Craiova, ei se bazează pe Robert Kovac de la Borussia Dortmund, noi îl avem pe Ogăraru de la Steaua, ei îl au pe Mladen Petric de la Hamburg, noi mizăm în continuare pe Florentin Petre de la Terek Groznîi. Să mai zic? Aaaa, la cârma noastră e Piţurcă barbugiul în timp ce croaţii îl au pe Bilici, nonconformistul rocker. Şi când te gândeşti că ţara aceasta numără vreo 4 milioane de suflete…

Turul ligii I sub lupă

Luci | 3 Decembrie 2008 | 85922.72 | Tags: | Comentează 

S-a terminat anu` ăsta cu liga-ntâi, până în februarie e linişte în dreptunghiul verde, însă în spatele cortinei, discuţiile, grijile, negocierile sau scandalurile vor continua. Anyway, a fost un tur de campionat modest…

Şi vreau să fiu scurt…!
Privind clasamentul… Dinamo e lider, o echipă ce n-a jucat mai nimic, dar iată că e prima. Prietenii ştiu de ce… Cine zicea că nu mai e ca înainte? Dacă vor ieşi campioni, va fi vai de mama noastră în Champions League (de fapt, oricare ar câştiga acest campionat, soarta-i va fi cam la fel), cu un astfel de joc vom fi de râsul lumii şi prin Angola, când se vor face statisticile în această competiţie…
Pe 2 e Urziceniul, pe care îl respect, la fel ca şi pe antrenorul său Dan Petrescu pentru că doreşte să construiască ceva acolo, practic “bursucului” îi curge fotbalul prin vene. Cu puţin noroc şi trupa ialomiţeană era lider. Dar mai e un retur. Eu sper în surprize…
Pe 3 e Timişoara. Pe cei de pe Bega nu-i înţeleg, chiar de-i privesc din toate unghiurile. Nu i-am înţeles
deloc la meciul cu Dinamo, nu l-am înţeles nici pe Iancu când l-a debarcat pe Uhrin, chiar mă întreb “oare se doreşte performanţe la acest club?”
Locul 4 e împărţit de Steaua şi Cluj, echipele ce în sezonul trecut s-au bătut la titlu şi care ne-au reprezentat în Champions League.
Cu transferuri neprofesioniste făcute în toamnă, cu un joc modest şi un patron excentric, cei din Ghencea nu puteau emite pretenţii mai mari iar clujenii au început obosiţi sezonul şi l-au terminat la fel de obosiţi, ratarea primăverii europene a fost cireaşa de pe tort… Oricum, la Cluj chiar se doreşte performanţe dar vor mai trebui băgaţi mulţi bani pentru ca cei de acolo să zâmbească şi primăvara când se reia sezonul prin cupele europene!
La un punct în spate e Craiova. Cu tineri care promit, oltenii încearcă “marea cu degetul”, probabil că sezonul acesta nu vor termina mai sus dar dacă băieţii ăştia se vor maturiza…
Rapidul e abia pe locul 7. La ce tămbălău a fost acolo, nu e de mirare acest loc. Se putea însă şi mai rău!
Argeşul a fost foarte curajoasă în această jumătate de campionat, reuşind câteva rezultate notabile (mai ales succesul din Giuleşti), locul 8 fiind unul călduţ si lipsit de griji!
Vasluiul a început foarte bine dar s-a stins pe parcurs însă venirea lui V. Moldovan ca “principal” a readus echipa la final de tur la forma din startul campionatului.
Galaţiul lui Grigoraş e pe 10. O echipă liniştită şi imprevizibilă uneori!
Braşovul a terminat turul pe 11 dar echipa de sub Tâmpa a fost una de temut, “nou-promovata” pierzând doar de 4 ori şi a făcut nu mai puţin de 8 egaluri. În etapa a 16-a a învins clar pe Dinamo, liderul de toamnă…
Bistriţa a rămas tot Bistriţa…
Pandurii vor fi până la sfârşit cu grijile în coastă chiar dacă la echipă a venit de câteva etape Cârţu!
Farul n-a excelat cu nimic şi vor avea mult de muncă pentru a scăpa de retrogradare!
La Iaşi se pare că Popa nu va mai face minuni, formaţia moldavă e pe topogan, zestrea de 16 puncte e săracă pentru pretenţile acestei divizii!
Mediaşul poate pune în vitrină succesul cu Poli, evoluţiile de după acel meci nu m-au impresionat, soarta Gazului se va decide în pauza competiţională. Trebuie jucători…
Despre Otopeni şi Buzău ce se spun. Îs deja în “B” şi concluzionez – 18 echipe sunt multe în prima divizie.
Cea mai interesantă telenovelă a fost legată de formaţia buzoiană când au anunţat prin mass-media că se vor retrage din campionat. Hai măi băieţi, să fim serioşi. Parcă am fi în Judeţ2… Îmi vine să râd.

Unde sunteţi?

Luci | 12 Septembrie 2008 | 85698.14 | Tags: | Comentează 

Sssst! Parcă se aud încă ecourile lui Cristian Ţopescu după partidele României de la Mondialul din SUA din ’94, încă se mai aud aplauzele spectatorilor îndreptate către Tricolori, chiar dacă ai noştrii mai şi pierdeau… Au fost alte vremuri, altă atmosferă, alţi jucători…
Mi-e dor de asemenea meciuri încântătoare pe care le făceau fotbaliştii români pe la mijlocul anilor ’90, mi-e dor de niscai goluri spectaculoase sau chiar de zâmbetele “actorilor” după partidele câştigate…
Unde eşti tu Gică Popescu, tu, cu calmul tău sobru speriai orice adversar, indiferent de calibru, tu, cel care deţineai banderola de “căpitan” pe mână sub culorile Barcelonei? Belo, ne-ai lăsat şi tu, nu trecea nimic pe lângă tine, spunele şi celor de acum secretul tău că sunt tare aerieni, trec adversarii pe lângă ei ca acceleratul prin haltă, Petrescule, mai povesteşte-ne cum urcai în ofensivă când era nevoie să atacăm, mai spune-ne cum i-ai dat-o la Seaman în ultimul minut printre picioare în ’98 pe când jucai la Chelsea sau cum i-ai îngenunchiat pe americani chiar la ei acasă. Rege Hagi, fără tine nu mai suntem aceeaşi, nu mai există altul ca tine, nu mai avem lider, ce ne facem acum dragă Gică, tu erai unicul căpitan, nu ne putem obişnui fără execuţiile tale imprevizibile sau pasele tale subtile, n-o să uităm niciodată acel gol magnific împotriva Columbiei. Aşa ceva nu se uită! Ilie Dumitrescu, mai vino prin cantonamente şi arată-le jucătorilor cum se bate o lovitură liberă, povesteşte-le cum i-ai bătut pe argentinieni de unul singur în faţa a 100 de mii de oameni, pe celebrul “Rose Bowl” din America.
Dorinele, ai renunţat şi tu la “Naţională”, noi credeam că tu eşti veşnic, jucai ca la 25 de ani, deşi tu aveai 38, însă prin evoluţiile tale nu se vedea că anii au trecut şi peste tine. Te-am vrea în dreptunghiul verde, tu ţineai tot mijlocul şi când era nevoie o mai “înţepai”, adu-ţi aminte de “ştachia” cu Anglia, când i-am bătut cu 3-2 în 2000.
Răducioiule, câte meciuri ne-ai câştigat tu, câte bucurii ne-ai adus prin golurile tale? Dacă se juca pe “golul de aur”, ne-am fi calificat în semifinale în 94, aminteşte-ţi de reuşita din minutul 110 cu norocoşii suedezi… O să zici “L-am lăsat pe Moldovan în locul meu”…. oh da, Moldo, ce le dădea şi el, îmi vine în minte importantul gol cu englezii (scor 2-1) din ’98, după pasa lui Hagi.
De ce aţi plecat cu toţi? Lupescule, Prodane, Stelea pe unde mai sunteţi măi? Mă uit pe caseta tehnică şi nu vă mai găsesc, Gâlcă, Mihali, Selymes, şi voi aţi dispărut, nici pe voi nu v-a iertat timpul? Trebua să-l opriţi în loc, vă vroiam pe toţi la un loc măcar pentru partidele din aceste preliminarii. Cu siguranţă că aţi fi câştigat grupa şi ne-aţi fi scos pe toţi pe străzi după evoluţiile voastre!

Meci spectaculos, ha?

Luci | 11 Septembrie 2008 | 85694.84 | Tags: | 2 Comentarii 

După acel Euro de toată scârba mi-am zis că n-are rost să mai fac comentarii la adresa lui Piţurcă (se ştie că nu sunt fanul lui, chiar înainte de acel turneu mi-am arătat pe blog scepticismul în legătură cu valoarea lui ca antrenor) şi a jucătorilor de la Naţională…
Dar nu m-am putut abţine să nu scriu câteva rânduri după ce l-am auzit pe “marele Piţi” scoţând pe gură că “A fost un meci spectaculos”, explicându-ne că a avut ghinion în faţa porţii…
Spectaculos, dragă Victoraş, tu ce meci ai văzut??? A fost o partidă la nivelul unui Luceafărul Ţipari – Naţional Sintea Mare din “Onoare”, dacă celor din Feroe nu pot să cer prea multe, de la români aveam ceva pretenţii.
Şi aseară românii au jucat la întâmplare, pe ritm de chiil-out, fără nicio tactică, toate fazele de poartă se terminau cu centrări, respinse de insulari în proporţie de 90%… N-am văzut viteză aseara din partea jucătorilor sau o rupere de ritm, un “un-doi” pentru a-i scoate din joc, n-am văzut nimic doar acea apatie ce s-a instalat de ceva vreme în spiritul naţionalei. Şi să fi înghesuit în propiul careu pe final de meci de nişte bucătari sau zugravi, să te chinui pentru un 1-0 norocos e prea mult!
Ascultaţi-l pe bătrânu`: românii NU se vor califica la Mondiale în atare condiţii, avem nevoie de un suflu nou la Naţională să o scoată din starea de letargie şi cel mai indicat e să se aducă un antrenor străin (dar trebuie lăsat în pace să poată lucra) cu o mentalitate sănătoasă pentru a reconstrui această echipă…

România – Lituania

Claudiu | 7 Septembrie 2008 | 85683.95 | Tags: | 4 Comentarii 

Am fost la meci. Primul meci oficial al Naţionalei la Cluj, primul meci dupa 85 de ani, de la amicalul cu Cehoslovacia, primul meci din camapnia pentru calificarea la Campionatul Mondial din Africa de Sud. Înainte cu 4 ore de meci, prin piaţa Muzeului erau o mână de suporteri lituanieni veseli, cu berea în mână. Cu două ore înainte de meci, deja accesul în zonă a fost restricţionat şi miile de suporteri urcă spre stadion. Urc din întâmplare împreună cu (o parte din) suporterii Lituanieni, să tot fie vreo 30 de oameni. La Şapte Străzi, probabil află că nu au voie cu artificii pe stadion şi le aprind în plină stradă.

Ajungem pe stadion, pe fiecare scaun ne aşteaptă câte un tricolor de hârtie. Gazonul perfect tuns este umezit iar nocturna este perfectă. Scaunele suporterilor sunt foarte apropiate de stadion. Din păcate, tribuna cea noua este ocupată doar în proporţie redusă, probabil dinc auza preţurilor cam mari. Înainte de intrare, se vindeau fulare şi sepci cu tricolorul. Din păcate, tricouri galbene nu, dar m-am mulţumit şi cu o şapcă de arlechin şi un fular decent. Un pahar de 330 ml Pepsi în incinta stadionului, 4 lei, erau şi chipsuri dar la pauză când am vrut să-mi cumpăr coada era imensă: deşi am stat 10 minute, nu am avansat decât 1 m din cei 10. Doar 2 gherete la aproape 20.000 de oameni.

Intră jucătorii oaspeţi la încălzire, stadionul aplaudă. Întră ai noştrii la încălzire, stadionul se cutremură. Staţia de amplificare devine la un moment dat ineficientă şi nu se mai distinge nimic din cuvintele comentatorului pentru că suporterii aplaudă, tropotesc, chiuie. Clujenii se bucură că-şi văd naţionala de fotbal. Apar bannere în sprijinul lui Toni Doboş, dar şi cu mesaje referitoare la situaţia lui Poli Timişoara. Se cântă cele două imnuri şi meciul începe.

După primul gol al oaspeţilor, toată lumea aplaudă şi încearcă să impulsioneze echipa naţională. Parada lui Lobonţ nu face decât să mărească speranţa şi suportul fanilor de la peluze care scandează încontinuu pentru echipă. Aproape de final, la golul al doilea al Lituaniei, situaţia se schimbă. Încep scadări de genul “Demisia” ba chiar “Ti-mi-şoa-ra”, tribunele fiind cu ochii spre un Lupescu impasibil care privea meciul din tribuna oficială. Nici nouă, celor care scadam demisia, nu ne era foarte clar a cui demisie o vrem, a lui Lupescu, Mitică, Sandu, Piţurcă, Pompiliu Popescu, e cert însă că poporul vrea o demisie. Însă eu nu am auzit nici o scandare obscenă, nici măcar izolată, nici chiar la adresa lui Piţurcă.

La ultimul gol al Lituaniei, când era clar că nu mai apucăm nici măcar să construim vreo fază, tot stadionul sare în picioare şi aplaudă reuşita atacantului oaspete, acesta îşi dă tricoul jos şi vine bucuros spre tribuna noastră, care îl primeşte cu urale. Omul e fericit, buimac, dar se bucură, probabil acasă nu are un astfel de public numeros care să îl aplaude. La final, se aplaudă din nou, mai ironic, mai pentru echipa adversă, cert este că se aplaudă, nu se înjură, nu se aruncă cu obiecte contondente, oamenii au venit să vadă un spectacol sportavi şi au avut spectacol. Copii, fete, soţii, toată lumea s-a putut bucura de meciul de la Cluj.

Ieşirea de pe stadion s-a făcut la fel de ordonat ca şi intrarea, doar câteva maşini cu numere de Bucureşti, SUV-uri şi BMW-uri cu geamuri fumurii au fost musai să se strecoare prin baia de mulţime, în timp ce suporterii obiţnuiţi, plătitori de bilete deloc iefinte, au fost nevoiţi să îşi lase maşinile la o distanţa de 2-3 kilometrii de stadion, pentru că stadioane se ridică, cu tribune noi şi frumoase, dar parcări prin zonă nu, decât pentru VIP-uri. Noi să fim sănatoşi, Hai Insulele Feroe!

Update:
Împreună cu Bogdan ne-am permis să modificăm puţin poza cu Bia apărută pe site-ul celor de la ProSport. Ghici cine se ascunde sub steag, îmbrăcat în tricoul cu Batman?

Next Page →