Un fleac, ne-au ciuruit…(II)
Radu | 28 Ianuarie 2010 | 87078.56 | Tags: Dezastre | ComenteazăStarlog e 100% safe în momentul de față + am descoperit și modul în care am fost compromiși. Încă nu facem publice detaliile(nu are legătură cu WordPress sau plugin-uri pentru WordPress), nu e necesar.
Un fleac, ne-au ciuruit…
Radu | 27 Ianuarie 2010 | 87075.47 | Tags: Dezastre | 2 ComentariiNu m-am gândit că o să se întâmple vreodată dar uite că s-a întâmplat. Starlog și alte câteva site-uri hostate pe același cont Dreamhost au fost compromise ieri. Atacatorii au introdus în cateva pagini un script care redirecta către un server din Rusia, server care în momentul de față nu mai e online. Încă nu știu exact ce s-a întâmplat, nu am ajuns să citesc logurile. Toate site-urile sunt pe WordPress și au fost up to date. În caz că timpul îmi permite o să mă apuc să puric log-urile, cine știe ce comori găsesc prin ele. Eu bănuiesc că s-au folosit de vreo vulnerabilitate nepublicată(0day) într-unul din zecile de plugin-uri pentru WordPress pe care le folosim. Toate site-urile au fost curățate dar având în vedere că încă nu știm cum am fost compromiși mare atenție la navigare!
Viitorul Starlog-ului se decide zilele astea.
Vocea rațiunii – Ion Iliescu
Radu | 18 Ianuarie 2010 | 87050.5 | Tags: Arde-i umpluţi!, Dezastre, politica | 9 ComentariiÎntrebat cum comentează referirile din ultima vreme la “flacăra violet” şi la “atacurile energetice” desfăşurate împotriva lui Mircea Geoană şi a familiei sale, în campania electorală, Iliescu a răspuns: “Ne întoarcem la Nostradamus? Suntem în secolul XXI!”
Cine ar fi crezut? Mediafax
Star Trek Online
Claudiu | 2 Februarie 2009 | 86092.49 | Tags: Dezastre, Life, StarTrek | ComenteazăJesus H. Christ. Abia azi am văzut trailerul de la jocul pe care îl aştept de o viaţă. Arată dezastruos, oribil, de-a dreptul cretin. Cum au reuşit să caricaturizeze în asemenea hal navele, nu pot îmi dau seama. În Star Trek, când apare Enterprise pe ecran şi trece dintr-o parte în alta, laşi draculu orice ai face şi te uiţi la ea, pentru că fiecare Enterprise a fost impunătoare, majestuoasă, imensă. În porcăria de Star trek Online, navele arată de parcă ar fi din plastic ieftin, de parcă îţi încap într-o palmă, găsite într-o pungă de snacks-uri ieftine şi cancerigene. Iar scenele de luptă sunt de undeva de la finalul anilor 80. Sincer, mai bine joc Star Trek: 25th Anniversary decât inepţia de Star Trek Online.

1. Screenshot Star Trek Online. Cine crede că vom înghiţi aşa ceva? Ne cred retardaţi?
Probabil aş fi înghiţit şi o grafică sub nivelul impus de EVE Online, deşi suntem totuşi în anul 2009, iar de Star Trek Online am aflat de prin 2001, dintr-un număr PC Games. EVE este de-a dreptul imperial, navele îşi arată formele şi volumul, se mişcă graţios şi sunt pline de detalii, astel încât un par a fi machete ieftine. Şi nu numai că arată mai mult decât decent, dar economia reală din EVE îl face de departe cel mai bun MMO al momentului. Imaginile spun totul.

2. Screenshot EVE Online, un joc care arată bine
Pe site-ul oficial al jocului, găsiţi şi un trailer, nu mă mai obosesc să îi fac link aici, că nu merită. Doua lucruri are Star Trek Online peste EVE: numele şi posibilitatea de a explora planete. Dar astea nu compensează nici pe departe. După Star Trek Enterprise, Star Trek Online, deşi încă nu a apărut, probabil va fi cea mai mare dezamăgire a francizei. Şi în mai, mergem să vedem şi ciudăţenia de Star Trek XI. Oh, boy.
S-a dus naibii dorinţa de juca un joc în care să fiu, împreună cu alţi zeci de mii de oameni, parte a Federaţiei, să calc pe puntea unei nave din clasa Galaxy, să mă teleportez sau să folosesc turbolifturile. Pentru că nu o să pot juca Star Trek Online nici dacă va fi gratis. Nu-mi rămâne decât Star Trek Bridge Commander sau harta de Quake 1. Păcat de potenţial.

3. Wallpaper Star Trek, creat de The Light Works, nişte băieţi care chiar se pricep. Probabil că cer prea mult, dar comparaţi asta cu Figura 1.
Luna indiană
Claudiu | 19 Septembrie 2008 | 85717.28 | Tags: Dezastre, Fun, SciFi | 1 ComentariuNici nu ştiam că India are un program spaţial (serios), ba mai mult, conform Slashdot, India va lansa o… chestie spre Lună, undeva între 22 şi 24 octombrie. O sondă va orbita Luna şi, tineţi-vă bine, un rover! Un rover pentru explorarea suprafeţei lunare. Totul mi se pare o glumă, inclusiv imaginea sondei, învelită frumos în staniol, aşa cum probabil au văzut ei în documentarele despre NASA. Nu m-ar mira să o lanseze noaptea, ţintind fix Luna şi să aibă o surpriză când îşi vor da seama că au uitat să ia în considerarare o serie de alte variabile. Sunt convins că nu vor reuşi nici măcar prin apropierea Lunii, mai ales că totul a costat nici mai mult, nici mai puţin de 7.7 milioane de dolari. Oricum, aşteptăm cu interes prima vacă în spaţiu.
Gândiţi-vă, dacă totuşi vor reuşi (caz în care înseamnă că traiesc într-un vis urât), cum ar arata un documentar creat la Bollywood: mutică specifică, iar la un moment dat, dansuri, din şolduri, în sala de control a misiunii.
Probabil racheta asta care are scopul declarat de a merge spre Lună va suferi o mică defecţiune şi se va întoarce înapoi spre Pământ, spre Pakistan cel mai probabil. V-ar mira?
PC vs LHC
Claudiu | 8 Septembrie 2008 | 85688.13 | Tags: Dezastre, LHC, Politică | 9 ComentariiAflu acum câteva secunde de la Ştirile Antena3 că Partidul Conservator va protesta mâine, undeva prin Bucureşti, împotriva “experimentului de la CERN” (sau aşa ceva, nu am găsit o sursă scrisă a ştirei, va trebui să mă credeţi pe cuvânt).
Sunt curios cât pricepe Dan Voiculescu din ce înseamnă LHC.
Oricum, un mare ROTFL.
CERN, thursday
Claudiu | 8 Septembrie 2008 | 85688.1 | Tags: Dezastre, LHC | 8 ComentariiLHC şi apocalipsa
Claudiu | 8 Septembrie 2008 | 85687.35 | Tags: Dezastre, LHC, SciTech | 43 ComentariiMiercuri nu va veni apocalipsa. O să încerc să explic ceea ce ziarele dornice de ştiri senzaţionale nu vor sau nu ştiu să explice. LHC este numele celui mai scump accelerator de particule din lume, construit de către CERN, undeva la graniţa dintre Elveţia şi Franţa. Acceleratorul de particule este de fapt un tunel inelar cu diametrul de 27 de kilometri unde două fascicule de protoni (particule din familia hadronilor, de unde şi denumirea LHC – Large Hadron Collider) se vor ciocni la viteze apropiate de viteza luminii. Nu voi intra în detalii tehnice de data asta, dar motivul pentru care fizicienii de acolo doresc această ciocnire este acela că vor putea culege date extrem de importante cu privire la structura Universului şi la câteva modele fizice extrem de importante, prin refacerea condiţiilor existente imediat după naşterea Universului. Prin ciocnire se vor crea (sau nu) o serie de particule care ne pot spune o mulţime de lucruri despre Univers (prin prezenţa sau prin lipsa lor).
În ziua de astăzi se cunosc extrem de precis masele particulelor elementare. Dar nu se ştie din ce cauză masa electronului are exact valoare pe care o are şi nu se ştie de ce electronul are această masă şi nu alta. De asemenea, este necunoscut fenomenul prin care o particulă primeşte masă. Bosonul Higgs este deocamdată un model fizic care aşteaptă confirmarea la LHC. Multe probleme din fizica teoretică vor fi rezolvate dacă acest boson va fi detectat în coliziunile care vor avea loc acolo de miercuri încolo. Dar şi mai fascinant va fi dacă acest boson nu va fi găsit, pentru că atunci modelele vor trebui construite (aproape) de la zero.
De asemenea, o altă teorie îşi aşteaptă confirmarea la LHC, supersimetria. Dacă va fi confirmată, această teorie va întregi Modelul Standard şi va închega şi mai bine cunoştinţele noastre despre Univers, despre “how stuf works”. Se vor face şi studii cu privire la diferenţele dintre materie şi antimaterie sau a compoziţiei materiei întunecate, care guvernează o mare parte din masă totală existentă în Univers.
Probabil veţi spune că aceste experimente nu ne ajută în lupta cu cancerul şi nici nu vor hrăni copii africani, dar fizica fundamentală, fizica teoretică are nevoie de fonduri fără un răspuns imediat în lucruri palpabile. La începutul secolului trecut, Max Planck punea bazele fizicii cuantice, o fizică pur teoretică, fără nici o aplicaţie practică imediată. Dar fără fizica cuantică, astăzi nu am avea calculatoare performanţe, telefoane mobile, sateliţi de comunicaţie, televiziune prin cablu, maşini de spălat automate, cuptoare cu microunde, tomografii RMN, operaţii cu laser sau navigare prin GPS.
De unde vine isteria, atunci? Energia eliberată în urma ciocnirii dintre cele două fascicule de protoni va fi atât de mare încât local se vor crea condiţiile de existenţă a Universului imediat după Big-Bang. La CERN nu se va crea o explozie similară cu Big-Bang-ul, aşa cum am citit prin presă, doar temperaturile şi energiile obţinute local vor fi apropiate de valorile avute de Univers acum 13 miliarde de ani.
Găurile negre microscopice, dacă se vor crea, nu constituie un pericol, deoarece astfel de găuri negre pot penetra Pământul, ca produse ale coliziunilor naturale care au loc în alte părţi ale universului, iar faptul că în prezent existăm este o dovadă că acestea nu aduc cu ele Apocalipsa. În plus, orice gaură neagră are un orizont al evenimentelor, dincolo de care efectele gravitaţionale ale găurii negre nu mai sunt atât de puternice, deci o microgaură neagră nu poate înghiţi tot Pământul pentru că raza ei de acţiune nu este deloc infinită.
O altă problemă discutată prea puţin de presă de scandal este materia “strange” care, spre deosebire de materia obişnuită, formată din quarkuri “up” şi “down” are în compoziţie şi un quark “strange”. Cei care propovăduiesc apocalipsa la LHC, cred că producerea de materie “strange” ar putea provoca o reacţie în lanţ care ar consuma întreaga planetă, lucru fals. Materie “strange” se crează în mod continuu în univers şi, din nou, faptul că noi încă existăm este o dovadă că ea nu este atât de periculoasă pe cât unii dintre noi doresc să o facă. În plus, aceleaşi temeri au fost exprimate şi în legătură cu alte acceleratoare de particule din lume care în ziua de azi funcţionează, tot pe acest Pământ, în deplină siguranţă. LHC nu este nici primul şi nu va fi nici ultimul accelerator de particule. În momentul de faţă este cel mai mare şi cel mai scump, dar principiile sale de funcţionare au fost deja bine testate de alte acceleratoare mai mici.
Aceleaşi temeri au existat şi în 1945, când a fost testată prima bombă atomică. Unii fizicieni credeau că reacţia în lanţ va aprinde toată atmosfera Pământului, aducând aceeaşi Apocalipsă. Şi să nu uităm de Y2K, care a creat atâta vâlvă la timpul lui. Ştirile de acest tip nu fac decât să profite de slabă pregătire a majorităţii oamenilor într-un domeniu restrâns.
Iar dacă o să mă înşel, nu o să mai fie nimeni prezent să constate acest lucru ![]()
Mai multe detalii despre măsurile de siguranţă luate la CERN, citiţi aici.
