ISS pe orbită, Atlantis andocat:

Opportunity (centru) în drum spre suprafaţa lui Marte:

Atlantis pe orbită:

LEM şi CSM pe orbita Lunii.

Star Trek este pentru mulți dintre noi binecunoscutul serial de duminică după-masa cu căpitanul Picard. Dar asta reprezintă doar vârful icebergului. Star Trek a început într-adevăr ca un serial de televiziune, în 1966, în plină cursă spațială, așa că nu e de mirare că a avut priză la public. S-a extins apoi la un serial animat, au urmat nu mai puțin de 11 filme și încă patru seriale. Toate acestea au loc în același univers ficțional aproape coerent cu sine, o caracteristică importantă a mitologiilor moderne de care pomeneam mai sus. Star Trek nu înseamnă doar film, astăzi avem zeci de jocuri video (din care zeci de lumi persistente, prin vechile MUD-uri sau, mai recent, un MMORPG), sute de cărți și benzi desenate (și implicit zeci de audiobooks). Este așadar aproape imposibil pentru cineva să poată cuprinde și urmări toate producțiile Star Trek (iar dacă ar reuși, timpul, efortul și banii investiți ar reprezenta un sacrifiu enorm, la limita patologicului). Dacă nu toate producțiile sunt coerente, majoritatea încearcă să fie, prin raportarea la canon, la un set de întâmplări și caracteristici pe care mulți încearcă să le păstreze intacte și să nu le încalce, pentru a da veridicitate poveștilor lor și a celor care vor urma. Uneori, acest lucru este ocolit prin folosirea artificiului mereu salvator: universurile paralele și/sau călătoriile (înapoi) în timp. Coloana vertebrală a întregului fenomen Star Trek rămâne ecranul TV și cinematograful. Aici au loc evenimentele majore, care sculptează viitorul universului Star Trek. Cărțile și benzile desenate nu fac decât să ne repovestească întâmplări esențiale, cu lux de amănunte, sau să brodeze în jurul lor istorii noi. Se poate astfel stabili o cronologie a evenimentelor, chiar dacă aceasta este imensă ca volum (1.3MB de text).

Când vine vorba de Superman, lucrurile stau altfel. Structura fenomenului se bazează de această dată pe benzi desenate. Și tocmai datorită acest lucru, istoria lui Superman este mai puțin coerentă. Avem benzi desenate cu Omul de Oțel din 1938, într-un ritm destul de alert, cel puțin câte două numere pe lună. A fost imposibil ca personajele să rămână neschimbate de-a lungul timpului. Puterile lui Superman au variat, detalii ale originii lui și a altora s-au schimbat de-a lungul vremurilor, dar structura fundamentală este aceiași: ultimul supraviețuitor a planetei Krypton ajunge pe Pământ, unde are puteri ieșite de comun, pe care alege să le folosească în slujba adevărului și dreptății. Recent el moare, învie și are un castel de cleștar la polul Nord, amintindu-ne atât de miturile iudaice cât și de bătrânul nostru Făt-Frumos. Tonul benzilor desenate variază, de la un Superman amuzant, fără prea multe explicații ale puterilor sale, cu acțiuni aleatoare și uneori lispite de logică, până la un Superman al zilelor noastre, serios, ancorat în realitate, în care cel mai mic amânunt este explicat folosind un limbaj pseudoștiințific coerent cu el însuși (artificiu folosit des și în Star Trek). Aici filmele pentru marele sau micul ecran au avut doar rol de sprijin a cultului lui Superman, de cele mai multe ori ele fiind de-a dreptul caraghioase (Superman III, serialul Superboy din anii 80-90, Aventurile lui Krypto, etc). Universul lui Superman este unul alambicat, cu lumi paralele, reboot-uri, multiversuri, călătorii în timp frecvente, astfel încât aici este imposibil de stabilit un calendar al evenimentelor pe o perioadă de mai mult de 20 de ani de producții.

Aliens renunță la limbajul pseudoștiințific și la explicațiile detaliate în mare parte și își construiește universul pe teroare și frică de extratereștrii, în cele patru filme (plus două crossover-uri). Desigur, avem și aici benzile desenate care nu fac decât să umple artistic dorința multora dintre noi de a vedea cât mai multe detalii ale creaturilor din film. Probabil că aici, mai mult ca oriunde, benzile desenate erau necesare și bine venite, ele contribuind cel mai mult la expansiunea de evenimente din universul Aliens. Se folosește aici un alt truc al producțiilor pop masive: crossover-ul. Întâlnirea membrilor unui popunivers cu personaje din alt popunivers, care până în momentul crossover-ului erau complet separat și coerent cu sine însuși. Instrument folosit des în benzi desenate, acesta se manifestă și pe marele ecran: Alien vs Predator, de pildă. Și cam atât, dar în comics-uri lucrurile continuă până șa hilar: Batman vs. Aliens, Superman vs. Terminator sau chiar Star Trek plus X-Men! (probabil cea mai bizară, cu o oarecare fărâmă de logică, Patrick Stewart fiind pe maerle ecran, pe rând, atât căpitanul Picard între 1987 – 2002 cât și Professor Xavier, între 1994 – 2004). Aliens este, ca volum de evenimente, cel mai redus din cele discutate aici. O mână de filme, patru la număr (fără a socoti cele două Aliens vs Predator, oarecum în afara canon-ului), câteva zeci de benzi desenate, astfel că parcurgerea întregii istorii Aliens este un deziderat realizabil într-un interval de timp acceptabil și cu costuri reduse.

Toate aceste trei exemple nu ar fi putut penetra mentalul colectiv folosind doar sursa primară de manifestare (TV-ul pentru Star Trek, benzile desenate pentru Superman sau ecranul de cinema pentru Aliens). Toate au medii alternative de existență, de la cărți, jucării (numite de adulți action figures), brelocuri, hărți galactice, limbi artificiale, evenimente fictive, personaje recurente, etc. Lista mea de exemple de mitologii moderne ar putea fi completată cu Star Wars, Spider-Man și gașca de la Marvel, Harry Potter, Terminator, WarCraft (singurul dintre toate popuniversurile amintite aici care are ca origine și principală formă de manifestare jocul PC) și probabil recentul Avatar (presimt cărți, benzi desenate, action figures, gramatici și dicționare fictive, prequels, sequles, convenții anuale, poate și un MMORPG – dacă nu multe dintre acestea există deja). Trăim vremuri interesante, în care numeroase mitologii comerciale, care aduc zeci sau sute de milioane de dolari anual, sunt create simultan. Oare cum va fi perceput Star Trek sau Superman peste 500 de ani? Live long and prosper!

A copy of the first comic to feature caped hero Superman has been sold on the internet for 1 million dollars ($). The 1938 edition of Action Comics No 1 – which originally sold for 10 cents – was sold by a private seller to a private buyer, neither of whom was named. Stephen Fishler, co-owner of the US auction website Comic Connect, said it was “the Holy Grail of comic books” [...] About 100 copies of Action Comics No. 1 remain in existence and only two of those have a grading of 8.0 – very fine – including the one sold on Monday.

http://news.bbc.co.uk/2/hi/americas/8529504.stm

You have been called a climate-change denialist. How do you respond to that?

I’m a geologist and an observer of nature, and I consider myself a realist. I think the geological evidence is very clear that Earth has been warming for several hundred years, about 0.5 °C every hundred years. It’s not an unusual rate of warmth. There is, I think, absolutely no evidence whatsoever that carbon dioxide has much, if anything, to do with that. If you really study the process behind the Intergovernmental Panel on Climate Change, it’s mostly the bureaucrats that have come to that conclusion because they want more power and control. It’s a real problem that people who are trying to be realistic about climate are basically being shut out of the discussion.

Harrison Schmitt, geolog și pilot al modulului lunar în cadrul misiunii Apollo 17.
(fragment din interviul publicat online în Nature, 16 iulie 2009)

Un colaj din trei filme ce prezintă lansarea și zborul unei rachete Saturn V, pe un fond muzical de excepție. Prima parte a filmului prezintă lansarea înregistrată la 500 fps, versiunea HD împreună cu explicații poate fi gasită aici: http://vimeo.com/4366695. De asemenea, articolul de pe Gizmodo, unde am găsit filmul, este interesant și merită citit.

JohnDoe: Dr. Manhattan il consider cel mai evoluat supererou
dammit, he’s like God, teleportari, dezmembrai, predicting future
Claudiu: cred ca l-ar bate pe Superman
JohnDoe: cred ca iar bate pe toti.
JohnDoe: bine, ar putea sa aiba ceva treaba cu Chuck Norris

Viitorul Starlog-ului se decide zilele astea.

În serial originală, pe genericul de început, căpitanul Kirk afirma că misiunea navei Enterprise este una de cinci ani, dar după doa trei, serialul a fost întrerupt. Star Trek: New Voyages/Phase II își propune să continue această misiune. Evident, cu actori diferiți, actori care reprezintă și veriga slabă a acestei producții: aceștia sunt destul de stângaci, dar par să progreseze de-a lungul serialului. Acesta a fost principalul motiv pentru care nu am urmărit serialul, dar zilele trecute am trecut cu bine de episodul pilot și cele care au urmat au fost chiar placute.

Au fost realizate cinci episoade, plus unul pilot. Ceea ce deosebește acest serial față de restul producțiilor fanilor, este participarea câtorva actori din serialul original: Walter Koenig (Pavel Chekov), George Takei (Hikaru Sulu), Grace Lee Whitney (Janice Rand) sau William Windom (Matt Decker) își reiau rolurile originale, iar Denise Crosby sau alții revin, dar în alte roluri. Fiul lui Gene Roddenberry este consultant al serialului iar DC Fontana a participat la unele scenarii (DC Fontana a scris scenarii pentru seria animată Star Trek și a scris mai multe nuvele).

În plus, efectele speciale sunt foarte bine realizate. Nu sunt deloc extravagante, sunt aproape de perfecțiune, simple, așa cum erau în 1966, dar mult mai bine realizate, mai cu bun gust, păstrând la minim nivelul detaliilor, pentru a nu afecta atmosfera creată de seria originală. Decorurile sunt foarte bine realizate, identice cu cele originale. Sincer, eu prefer eleganța și simplitatea navei Enterprise din Star Trek TOS/New Voyages (imaginea de mai jos), decât modelul post-disco a lui Abrams, din ultimul film Star Trek de anul trecut.

Episoadele preiau teme din seria originală, le îmbină plăcut, aduc și elemente din universul Star Trek apărute mai demult, dar care se potrivesc atmosferei (klingoniana apare în serial, chair dacă în seria originală nu s-a întâmplat).

Din păcate, serialul este afectat serios de amatorismul actorilor, iar numărul de episoade este redus, din pricina bugetului pe care producătorii îl au la dispoziție, însă cu toate acestea, Star Trek: New Voyages reprezintă o experiență Star Trek interesantă, mult mai la locul ei decât ultimul film de pe marele ecran iar intenția producătorilor este de admirat.

Întrebat cum comentează referirile din ultima vreme la “flacăra violet” şi la “atacurile energetice” desfăşurate împotriva lui Mircea Geoană şi a familiei sale, în campania electorală, Iliescu a răspuns: “Ne întoarcem la Nostradamus? Suntem în secolul XXI!”

Cine ar fi crezut? Mediafax

Papers still has some drawbacks, and I think the biggest one is that it cannot be used as a citation manager. It doesn’t integrate itself with Pages or Word and it cannot help you create citation, but this is not its purpose anyway. Another thing that bugs me is that is you do a backup of your entire collection (which is a nice archive of your PDF), although metadata is persevered, Smart Collections are lost. Too bad. But still I feel that this is one of the few software out there that worth every penny: you can use it for free up to 30 days, after that you have to pay 29 EUR, or less if you can prove you are a student. Take a look on their website.

Dropbox on the other hand is a free application that lets you securely synchronize your data over the Internet. It offers 2GB for free, which should be enough for daily important documents, and a few other options, where you have to pay for a little extra space (you can get up to 3GB if you invite four people who will use Dropbox). Dropbox works on Windows, Linux and MacOS and it let you manage your files via a webinterface, if you really need a file and you are in a place where you don’t have Dropbox installed. It creates a folder named Dropbox on your home user, that will have the same files on all your activated location. A major drawback is that if you accidentally erased a file, there is no way you can retrieve it, so be carefully, always backup, backup, backup your data.

Now, why did I choose to talk about these two application in the same post? Well, if you are both a Papers and a Dropbox user, you can use them to your advantage. If you have two machines using Papers and you want to have your library in sync all the time, just place it in the Dropbox folder. You can do that when you run Papers for the first time, or if you are already using it and want to switch to the library from your Dropbox, just go to Papers -> Preferences -> Library -> PDF Library Location and click Change and select the new location. After that, choose Switch and you are done, your home papers collection is sync with the one from work! Whenever you add something new from one location, it will be available in a matter of seconds on the other one (the time needed by Dropbox to upload the changes in its folder). You can download Dropbox from here.

Newsletter-ul poate fi accesat şi descărcat de aici şi este un fişier PDF (aveţi nevoie de Acrobat Reader sau un program echivalent pentru a-l vizualiza).

Mulţumiri tuturor celor care au contribuit la acest newsletter cu sfaturi, comentarii sau corecturi ale materialului brut.

Vă propun câteva categorii:
1. Un top de 3-5 piese muzicale preferate
2. Un top de 3-5 piese pe care nu le-aţi suportat…
3. Postul de radio pe care îl ascultaţi
4. Postul de radio ce nu-l agreaţi
5. Party-ul sau evenimentul pe care îl consideraţi cel mai reuşit în 2009.

Voi face acum altceva. Încă de ieri mă resemnasem că vom rămâne pricopsiţi cu Băsescu, nici un şoc, deci. O mică tresărire aseară, când Geoană îşi proclama imprudent victoria. Îi voi monitoriza actualului preşedinte (îmi dau seama că în deşert) şi mai abitir fiecare gest, fiecare vorbă gratuită.

Pentru exaltaţii care au pus cu naivă speranţă ştampila pe numele lui am aceeaşi propunere. Dacă şi-au dorit să fie ales Traian Băsescu doar în virtutea argumentului imbecil că aşa trebuie, aşa vreau eu, atunci sunt sigur că nu au nici o aşteptare reală de la el. Lor le place cum îşi joacă Băsescu meciurile. Nimic altceva nu-i interesează. Sunt alegătorii de tip galerie de stadion. Dar pentru cei mai realişti dintre băsescieni, cei care şi gândesc, nu doar zvâcnesc de plăcere la vederea şi auzirea liderului lor, invitaţia mea stă în picioare: să-i ceară socoteală, încă din ziua reconfirmării lui în funcţie, pentru fiecare promisiune rostită cu vădită disperare în această nesimţită campanie electorală.

Nefericiţii care l-au votat cu convingerea că el, un singur individ, va schimba radical întreg sistemul, coabitând cu o majoritate aleasă democratic, de 65%, ostilă lui, sunt demni de milă.