UVB-76 este doar una din așa-numitele Numbers Stations, stații de radio neautorizate și nerecunoscute oficial, care emit pe unde medii diverse semnale și voci (de bărbați, femei sau copii) care citesc diverse coduri, fiind prezente atât în Europa cât și în alte părți ale lumii. Mesajele sunt de multe ori emise la ore fixe sau la jumătăți de oră, fiind precedate și urmate de un semnal acustic, de cele mai multe ori. Pentru că nimeni nu și le asumă, nu putem decât să speculăm în ceea ce privește rolul lor: de la instrucțiuni codificate pentru spioni, sisteme de alarmă nucleară, până la mesaje între traficanții de droguri sau farse.

Un entuziast a pus laolaltă o mulțime de astfel de înregistrări și le-a distribuit sub forma a 4 CD-uri, care sunt distribuite gratuit pe internet (Project Conet, denumit așa de la cuvântul ceh konec, cu care se încheiau transmisiunile cehe). Interesant este faptul că pe primul disc al acestei compilații găsim postul de radio românesc cu indicativul Ciocârlia (după titlul melodiei care precede mesajul criptat). Activ înainte de 1989, ultima transmisie a fost înregistrată la ceva timp după Revoluție, cu o scurtă revenire se pare în 2002. Momentan Ciocîrlia nu mai este activ. Dar alte astfel de posturi de radio sunt.

Q: Debate has been raging over the years on the economics of space flight and, especially, on whether we can afford a sustained LEO or BEO effort. The huge cost of sending cargo and humans to orbit has been put forward many times as an argument against spaceflight, and it has been said very often that there is no economic case for companies to embark on space travel.

On the other hand, the Apollo programme has been cited as a great example of spaceflight and space research paying for itself, with claims such as “Apollo paid back every single penny it cost”. Given that the entire programme cost about 122 billion dollars in current dollars, that seems a very tall claim. Do the economics add up?

---

A: I’d like to start this topic to either confirm or debunk the myth that spaceflight pays for itself. If it does not, why is it said so often? If it does, why do we not invest even more money in it?

The payback is often times indirect, hence since a direct correlation is not obvious, some do miss it.

Example, the sensors used for the Hubble Space Telescope are also used for mammograms. That is a rare example of direct relation for payoff. Ever priced out a mammogram machine lately? HST paid for itself right there.

So, look at Apollo. One area of direct correlation is the heat resistant metals used in the Apollo program. Let us just use one, the foil on the lander. That development led to modern home insulation, Look inside of a modern building, the foil insulation used on ductwork, how much of that is there. Now, stretch that out….

A modern Kidney Dialysis machine is based on a water recycler machine developed for Apollo. The firefighter hotsuits are based on the lunar suit worn on Apollo. The know how developed for Apollo led to these developments, and hundreds upon hundreds more.

Apollo has paid for itself many times over.

Un sistem medical mai eficient se poate obtine si cu mai putini pacienti, daca cetatenii au grija de sanatatea lor: o alimentatie sanatoasa, evitarea exceselor, mai mult sport

(Emil Stoica, Hoțnews)

E bine că acum știm de ce sistemul nostru de sănătate e așa cum e. Eu credeam că ar putea fi din cauza bugetului prost optimizat, care înseamnă automat și medici slab pregătiți, insuficienți de bine plătiți, ușor de mituit cu un plic. Dar nu e din cauza asta, e din cauză că sunt prea mulți bolnavi care nu au făcut sport. Aha… Bun, să continuăm pe acest fir logic.

Radu propunea, într-o discuție privată, legalizarea eutanasiei, pentru că probabil mulți ar alege asta decât o lună petrecută în spitalele românești. Eu aș merge mai departe și aș propune, urmând stilul lui Emil Stoica, eutanasierea forțată a tuturor persoanelor bolnave cronic. Aceștia dau un randament sub medie, în cazul în care lucrează, dar consumă resurse de la stat mai multe decât un om sănătos. Astfel, eliminarea lor completă ar echilibra sensibil balanța bugetară, nu-i așa, domnule Emil Stoica?

A înscena sinuciderea cuiva mi se pare extrem de convenabil pentru un criminal calculat. Doar un exercițiu de logică.

Să luăm, spre exemplu, ultima știre de acest fel, din Gândul. Bineînțeles, NASA apare în subtitlu, pentru că de fiecare daă când cineva are ceva de zis despre spațiu, planete, Pământ, Soare, constelații și zodii, simpla menționare a numelui NASA dă greutate și veridicitate afirmației. Păi, dacă NASA a zis, atunci așa este! Nu se mai obosește nimeni să verifice afirmația, pentru că de obicei în știre nu apar nume, linkuri sau surse, chiar dacă site-ul NASA este extrem de bogat și de bine organizat. Se spune că ARCA ține legătura cu NASA, atât în subtitlu, cât și în articol, dar fără nici un detaliu. Membrii ARCA sună din când în când la NASA, pentru a le ura baftă la lansări? Își trimit felicitări de ziua lui Gagarin? Sau membrii ARCA citesc zilnic știrile de pe site-ul NASA? Aș fi tare curios să știu exact ce fel de legătură există între NASA și ARCA, dincolo de afirmații goale.

Mai departe:

Laboratorul e construit într-un loc secret. Numai atât e voie să ştim: se află în Râmnicu Vâlcea. “Imaginaţi-vă o hală utilată cu toate sculele posibile, de la strunguri şi bormaşini până la fierăstraie electrice. Apoi, bancuri de probă, standuri de testare a motoarelor şi foarte multe rezervoare.

Poooftim? De ce să fie secret? Hangarele NASA sunt deschise publicului larg, nu doar celui american. De ce ar fi hangarul ARCA secret? Eu cred că nici nu există așa ceva. Râminu Vâlcea nu e atât de mare încât să poate ascunde o Zonă 51. În plus, un laborator secret în care se construiesc rachete.. oare cât de legal ar fi așa ceva?

La Ansari X Prize n-au luat marele premiu, dar i-a cunoscut o lume întreagă. S-au bătut cu cei mai tari specialişti din lume, din Rusia, Canada, Israel, Franţa, Marea Britanie şi alţii. Atunci a scris şi CNN despre România, căci era o premieră; până atunci nu văzuseră picior de român la marile competiţii.

O altă exagerare. Probabil CNN a prezentat la un moment dat toate echipele participante, inclusiv ARCA. Mă îndoiesc că au acordat un spațiu de emisie alocat exclusiv pentru echipa românescă. Și românii sunt prezenți la marile competiții, de la ultima olimpaidă din China până la olimpiadele școlare din diverse domenii. Dacă nu au câștigat, nu au motiv de mândrie prin simpla prezentă, oricine poate să participe la Ansari X Prize, dacă se înscrie, nu sunt aleși pe sprânceană decât câștigătorii.

Au fost remarcaţi şi de astronautul Edwin Aldrin, al doilea american care a ajuns pe Lună. Le-a spus aşa: “Am auzit de proiectele voastre, sunteţi extraordinari, ţineţi-o tot aşa!”.

Îmi este greu să cred că Buzz Aldrin li s-a adresat direct românilor. Ar fi de folos un link, o sursă, o dată, un fragment video, un loc când fostul astronaut a spus așa ceva, pentru a vedea contextul și mai ales cui i s-a adresat astfel. Pentru că dacă mie mi s-ar fi adresat Buzz Aldrin vreodată, n-aș uita cât trăiesc evenimentul, ora și minutul când s-a întâmplat, probabil aș avea și o fotografie sau un clip video cu el. Jurnaliști adevărați, cei de la Gândul nu-și menționează sursele. În aceste condiții, îmi rezerv dreptul de a nu-i crede când afirmă astfel de lucruri.

Cât despre modelul de rachetă folosit de ARCA, Robert Goddard a demonstrat încă din 1926 că este o imposibilitate practică. În plus, ei consideră că au inventat motorul de rachetă cu oxigen, ca și cum ar fi primii care s-au gândit la o asemenea idee genială. Probabil inginerii lui von Braun doreau cu tot dinadinsul să folosească soluții mult mai scumpe, doar pentru că erau extravaganți.

Poate ARCA va demonstra contrariul. Eu aș fi cel mai fericit să mă înșel și mi-ar face o deosebită plăcere să avem o sondă românească pe Lună, dar nu cred că ARCA poate face acest lucru. Până acum nu au prezentat decât modele și lansări mereu amânate. Punem pariu că și peste 2-4 ani ne va promite cel puțin același lucru, fără a ne demonstra nimic?

(screenshot New York Times Editor’s Choice)

Primele impresii
Designul este simplu, cu un singur buton pe suprafața sa și câteva lateral, lucru care nu împiedică folosirea iPad-ului din oricare poziție. Nu există ”sus” sau ”jos”, poate fi ținut oricum, landscape sau portret în funcție de preferințe.
Pentru activare și pentru interfațarea cu un calculator aveți nevoie de iTunes (pe Mac sau Windows). Fiind al doilea utilizator al iPad-ului, am dorit să îi dau restore la firmware-ul cu care a ieșit din fabrică, așa că l-am descărcat și am dat un restore. Punctul forte este ecranul imens, cu multitouch. Culorile sunt foarte vii, procesorul își face și el foarte bine treaba astfel încât iPad-ul funcționează rapid, fluid, natural, fără sacadări sau înghețări. Interfața este sugestivă și ușor de folosit chiar și pentru cineva care nu este familiarizat cu tehnologia (testat). Unele aplicații mai crapă sau cele cu grafică 3D bogată încetinesc brusc la ieșire, dar niciodată în timpul funcționării, nimic deranjant încă. Este subțire și foarte robust. Nu l-am resetat deloc de când îl am iar bateria este impresionantă: l-am folosit un weekend întreg, fără să fie nevoie să îl încarc, timp în care am citit o carte, am răsfoit câteva reviste, ne-am uitat la poze, m-am jucat OpenTTD și Stair Dismount, am văzut ultimul episod din Futurama și am citit câteva comics-uri. E drept, a fost un weekend cam încărcat și nu prea am avut timp de iPad, însă asta a compensat cu factorul euforic și probabil l-am folosit ”normal”. Apple spune că iPad-ul duce vreo 10 ore de video, ceea ce probabil nu e departe de adevăr. Încărcarea o fac folosind încărcătorul de MacBook, care se poate adapta ușor pentru iPad, având în vedere că încărcătorul e pentru US și adaptor încă nu am. Se poate încărca și prin USB, însă doar folosind modelele mai noi de MacBook, pentru că are nevoie de câțiva wați în plus față de cât livrează un USB normal. Conectarea la USB merge doar folosind cablul cu care vine iPad-ul, acest lucru fiind imposibil printr-un prelungitor/hub pentru USB.

Să le luăm pe rând. Cărțile pot fi încărcate în două formate: EPUB și/sau PDF. Asta în iBooks, dar cu o aplicație 3rd-party puteți importa și alte formate (TXT, RTF cu GoodReader, .Pages, .DOC cu Pages, etc). Citirea este comodă, luminozitatea ecranului se ajustează după luminozitatea mediului ambiant, însă iPad-ul este destul de greu pentru a fi ținut doar cu o singură mână. Fotografiile se văd foarte bine, gadgetul având o opțiune prin care poate fi transformat în ramă fotografică electronică și ținut pe post de ornament.

Comics-uri
Un alt capitol la care credeam că iPad-ul excelează sunt comics-urile. Am avut dreptate oarecum parțial. Sunt două moduri în care puteți citi comics-uri. Fie le importați de pe PC/Mac, în formatul .CBR/.CBZ și atunci aveți nevoie de o aplicație pentru a le vedea, fie instalați din AppStore aplicația de la DC/Marvel/ComiXology/etc și cumpărați comics-urile. A doua variantă are avantajele unui sistem denumit Guided View, care vă arată într-un mod foarte natural panourile, pe rând, lucru care face ca citirea să fie extrem de comodă și plăcută. Citirea comics-urilor din arhiva proprie este ceva mai dificilă pentru că ecranul iPad-ului nu este suficient de mare pentru a afișa o pagină dintr-un comic book în formatul natural. Zoom-ul trebuie făcut manual. Oricum, zoom-ul pe iPad este extrem de ușor comparativ cu alte dispozitive (laptop, PSP), dar e un efort suplimentar care scade din naturalețea cititului.

(Wonder Woman Vol. 3 Nr. 1 rulând în DC Comics app cu Guided View)

Video
Pozele se transferă prin iTunes (ca orice alt fișier) și se face automat conversia acestora, spre un format mai prietenos cu iPad-ul (adică probabil le micșorează, unde este cazul). Pentru filme, eu am folosit două soluții: pentru conversie, Handbrake merge foarte bine, dacă se folosește presetul pentru AppleTV. Ar mai fi o variantă, AirVideo, care constă dintr-un server pentru Win/Mac/Linux care face conversie/streaming real-time prin rețeaua locală, astfel că pe iPad ajunge fișierul video în formatul agreat de dispozitiv, indiferent de formatul original al filmului (mkv, divx, xvid, etc), deci văd filmul rapid, fără să pierd timpul cu conversia și transferul acestuia, fără să îmi încarc prețiosul spațiu de stocare de pe iPad. Mai mult, AirVideo face și conversie offline și fișierele pot fi transferate pe iPad ulterior. Serverul este gratuit, aplicația pentru iPad are un preț modic dar am preferat să o cumpăr, asta doar pentru că versiunea ei gratuită (care există, dar) are limitări cu privire la numărul fișierele afișate. AirVideo poate face streaming și prin internet, astfel că puteți să vedeți filmele favorite din orice locație, cu condiția să lăsați serverul pornit.

Dezavantajele
Acum că l-am lăudat, să vedem și punctele negative. Nu mă deranjează neapărat lipsa unei camere Web sau a Flash-ului, iPad-ul vine cu o aplicație care redă orice film de pe YouTube, mulțumită lui HTML5 și Google Analytics are la fel o aplicație prin care pot vedea rapoartele iar alte întrebuințări pentru Flash nu prea folosesc. Nu mă deranjează nici lipsa multitasking-ului: când citesc o carte sau când mă joc, nu are rost să-mi ruleze alte aplicații în background iar asta duce și la prelugirea bateriei. Totuși, pot asculta muzică în background și download-urile prin AppStore și pentru iTunes continuă să vină chiar dacă eu am ieșit din aplicația respectivă și fac altceva. Asta e un lucru util. Ce mă deranjează însă cel mai mult este modul prin care Apple a ales să facă transferul fișierelor spre și dinspre iPad. Este oribilă procedura prin care se importă muzică, filme, poze sau orice alte fișiere pe iPad, Apple dând o nouă definiției sintagmei ”a te scărpina cu mâna stângă la urechea dreaptă”. Nu doar că e musai de folosit iTunes pentru asta, dar procedeul este unul extrem de aiuristic și deloc intuitiv. Practic, fiecare fișier trebuie încărcat în aplicația în care va fi accesat. Nu putem pune un .PDF aiurea sau într-un folder ales de noi, el trebuie pus în Books. La fel și un .CBR, el trebuie încărcat în Comic Zeal, spre exemplu. Poate că sună ordonat, dar procedeul este anevoios. Un lucru la fel de deranjant este lipsa diacriticilor pe tastatura virtuală sau a oricăror alte simboluri pentru care sunt necesare tastele special (CMD, CTRL, ALT). Apropo de baterie, iPad-ul nu cred că se poate desface fără a-l deteriora permanent, așa că în cazul în care bateria moare, trebuie cumpărat un iPad nou. Prețul plătit pentru un design compact.

(OpenTTD cu butoane prea mici pentru iPad)

AppStore
AppStore-ul din România are majoritatea aplicațiilor (nu s-a întâmplat să caut vreo aplicație și să nu o găsesc la noi). Avantajul acestuia este că poate fi atașat unui card emis de o bancă din România, astfel încât cumpărăturile sunt extrem de ușor de făcut, doar 2 click-uri și banii se topesc instantaneu. Se poate folosi și un cont de US, pentru magazinul din State, mult mai bine aprovizionat în ceea ce priește muzica și filmele, însă de aici se poate cumpăra doar folosind gift cardurile, după o procedură descrisă pe îndelete aici. Dacă folosiți două AppStore-uri, aveți grijă să le dați ambelor magazine authorize pe calculatorul pe care face sincronizarea cu iPad-ul, altfel unele aplicații nu vor fi incluse în backup. Ba mai mult, dacă ați cumpărat o aplicație din magazinul de US și folosind acea aplicație, doriți să cumpărați ceva în timp ce sunteți logat cu datele pentru magazinul românesc, nu se poate. Concret, am cumpărat aplicația DC Comics din magazinul US (de unde îmi iau doar chestiile gratuite). Am vrut să îmi cumpăr un număr din Wonder Woman, fiind logat în magazinul românesc, de unde pot să cumpăr, având doar card românesc. Nu s-a putut, a trebuit să șterg aplicația DC Comics și să o cumpăr din nou din magazinul românesc, după care am putut cumpăra și comics-uri.

Aplicații
Câteva aplicații cu care iPad-ul nu vine din fabrică, dar care merită menționate: Pages (pentru editare text), iBooks (pentru citire cărți), GoodReader (pentru o grămadă de lucruri, printre care vizualizare fișiere, transfer fișiere, conectare la servere, etc), Comic Zeal (pentru comics-uri din arhiva privată), Star Walk (planetariu care folosește busola și accelerometrul din iPad într-un mod extrem de ingenios pentru afișarea bolții cerești), DC Comics (aplicație pentru cumpărare și citire comics-uri de la DC), AirVideo pentru filme, OpenTTD și Stair Dismount pentru timp liber (chiar dacă butoanele din OpenTTD sunt înguste și greu de apăsat cu degetele). Pentru știri folosesc MyTimes, un RSS reader simplu, care formează un cuplu foarte bun cu Instapaper, care îmi permite să citesc articolele ample și offline. Două aplicații inutile, dar care nu pot lipsi de pe iPADD-ul unui fan Star Trek: STARSS și iCARS. Dropbox are o variantă pentru iPad, însă m-a dezamăgit pentru că nu stochează fișierele local, doar le accesează.

(iCARS, în căutarea unei planete de clasă M)

Accesorii
În cutia originală avem doar iPad-ul și firul pentru conectare. Pe lângă acestea, cu siguranță că ar mai fi nevoie, pentru o folosire optimă, de o cârpă pentru a șterge ecranul de amprente, de un dock, pentru montarea iPad-ului într-o poziție fixă, de două căști pentru momentele în care nu dorim să deranjăm pe cei din jur sau de o husă, care eventual să aibe și rol de sprijin al acestuia, pe lângă rolul de protecție.

Alternative
Amazon tocmai a micșorat prețul pentru al său Kindle. Dacă vă doriți un simplu e-book reader, atunci probabil un Kindle ar fi perfect, mai ales că beneficiază de e-ink și de o senzație asemănătoare cu cititul unei pagini de hârtie. Sau ar mai fi Sony Reader, asemănător cu Kindle. Totuși diferența de preț dintre un Kindle și un iPad nu este atât de mare, dacă ținem cont de capabilitățile celor două gadget-uri. Dacă nu vă deranjează să citiți de pe un LCD, un iPad este o alegere mai bună decât un kindle, chiar dacă doar pentru ecranul color și multitouch. Comparat cu restul soluțiilor mobile existente, iPad-ul nu este prea scump, dacă ținem cont de toate facilitățile oferite: are prețul unui laptop de nivel mediu, însă o autonomie și o portabilitate net superioare.

Ministrul Finanțelor, Sebastian Vlădescu, a anunțat marți că tot sistemul de taxe și impozite din România trebuie regândit, inclusiv taxarea muncii, impozitul pe venituri și impozitul pe proprietate, iar în acest context este posibil să se renunțe și la cota unică. (Bloombiz)

Oh well, sunt sigur că ungurii și bulgarii așteaptă cu brațele deschise investitorii sătui de brambureala alor noștri.

Bonus reading: Sfârșitul utopiei

Comixology nu livrează doar produse DC Comics, ea este doar o platformă pentru comics-uri digitale folosită de mai mulți editori, printre care și Marvel, însă Marvel are propria aplicație de afișare a comics-urilor, pe PC.

Prețurile pentru comics-urile de la DC variază de la 0.99$ la 2.99$ și mie mi se par puțin cam mari pentru publicații online periodice, dar câteva sunt momentan gratuite și pot fi accesate aici. Până la urmă, nu mă deranjează să plătesc munca graficienilor și scenariștilor de la DC Comics, dar având în vedere că în cazul comics-urilor distribuite electronic se reduc practic la zero costurile pentru tipărire și transport, mă așteptam la niște prețuri mai mici, mai ales că cele mai citite personaje (Superman, Batman, JLA) nu sunt la prețul minim. Dar și așa, un motiv în plus să îmi cumpăr iPad

David Cameron will speak to Mr Obama about the crisis at the weekend. He should make clear that the UK Government will not allow US legislative fiat to damage the company and benefit the predatory interests of Russian, Chinese or US oil producers. BP rightly faces huge costs. It needs and should receive no favouritism. But neither should it be made the victim of Mr Obama’s spasm of anti-business populism. Trying to kill a company to win an election is beneath him.

Gulf of Understanding -Times Online

http://www.timesonline.co.uk/tol/comment/leading_article/article7147846.ece

Work on the Simple Satellite PS-1 had continued at an uneven pace since the development of the object began in November 1956. between March and August 1957, engineers carried out computations to select and refine the trajectory of the launch vehicle and the satellite during launch. These enormously complicated computations for the R-7 program were initially done by hand using electrical arithrometers and six-digit trigonometric tables. When more complex calculations were required, the engineers at OKB-1 were offered the use of a “real” computer recently installed at the premises of the Department of Applied Mathematics at Keldysh’s request. The gigantic machine filled up a huge room and may have been the fastest computer in the Soviet Union in the late 1950s; it could perform 10,000 operations per second, a remarkable capability for Soviet computing machines of the time.

Asif A. Siddiqi, Sputnik and the Soviet Space Challenge, 2003.

Ora 11:32

Traian Basescu l-a decorat cu Virtutea Militara pe ministrul comunist al Internelor George Homostean, condamnat in dosarul Autobuzul si acuzat de implicare in uciderea lui Gheorghe Ursu

Ora 13:20

Presedintele Traian Basescu retrage decoratia acordata fostului ministru comunist de Interne George Homostean.

Biserica Ortodoxa Romana considera ca actuala criza financiar-economica este rezultatul “unei profunde crize spirituale si morale care poate fi depasita prin sporirea credintei, a rugaciunii si cooperarii pentru a finaliza un lacas de cult care aduna oameni, care sunt invatati sa se respecte si sa se ajute reciproc. Tocmai pentru a depasi atat criza morala si spirituala, cat si pe cea financiar-economica actuala, consideram ca trebuie continuate lucrarile la bisericile aflate in constructie, chiar daca ritmul de executie va fi mai lent. In plus, continuarea lucrarilor de construire a bisericilor, ca si inceperea construirii altora, asigura noi locuri de munca si combate individualismul prin cultivarea spiritului comunitar de solidaritate sociala”, se arata in comunicatul de miercuri al Patriarhiei Romane.” Potrivit unei anchete realizate de Business Standard, averea BOR s-ar ridica la peste 3 miliarde de euro, iar veniturile sale anuale s-ar cifra la circa 90 de milioane de euro. Averea BOR consta in peste 40.000 de hectare de teren arabil, circa 40.000 de hectare de padure, pachete de actiuni detinute la peste 15 companii din sectorul hotelier, energetic, productia de vase de uz casnic, fabrici de cherestea, constructii, agricultura, firme de transport, edituri, tipografii si circa 27 de licente de radio.

Pachete de acţiuni? În fine, dincolo de criză, pe mine mă deranjează faptul că numărul bisericilor este mai mare decât numărul şcolilor sau al spitalelor. Pe strada pe care trec zilnic (stradă din fundul unui cartier, nu bulevard central), sunt 4 biserici pentru 3 rituri, din care 2 în construcţie şi una mereu închisă. Să-i vezi duminica sau de sărbători cum vin smeriţii, cu basca în mână, ascultâd slujba la două boxe mari, plantate în faţa bisericii şantier, de parcă ar fi singura biserică din sat.

Altă chestie, practicată şi în vest: comerţul în interiorul bisericilor şi catedralelor. Eu din noul testament reţin ca Iisus a făcut o criză de nervi umană când a văzut negustorii pe treptele tempului din Ierusalim. Acum, vânzătorii de crucifixuri, brelocuri, vederi şi lumânări parfumate s-au mutat cu totul în biserică, cu vedere spre altar. Sau criza lui de nervi a fost metaforică şi s-a referit numai la evrei, fiind un artificiu politic, în vederea răstignirii? Poate ca vreun practicant cunoaşte răspunsul şi mă va lumina.

Jocul are peste 8GB, abia astăzi am apucat să-l joc. Este absolut infiorător de prost, mai rău decât mă așteptam, și nu aveam așteptări prea mari. Grafica cu mult în urma vremurilor, gameplay liniar și plictisitor, dar aș fi putut trece peste aceste aspecte, dacă ar fi avut un pic de atmosferă. Navele sunt mici și arată ca niște modele de plastic de 5 centimetri. Dacă pui sute de borgi într-un nivel și zeci de nave sferice verzi, nu înseamnă că e atmoferă de Star Trek. Borgii au început ca o idee splendidă în TNG, după care au fost mulși încontinuu, de Voyager și multe jocuri video. Vocea lui Leonard Nimoy de la început și povestea lui pentru așezarea cadrului jocului a fost interesantă. Dar atât. Star Trek nu este atunci când 20 de nave întâlnesc 30 de nave borg și e plin cerul de raze galbene, verzi și torpile. Merge la puștii de 12-14 ani care caută un joc cu lasere. Pentru cine vrea un joc Star Trek adevărat, recomand un Star Trek: 25th Anniversary, jucat în DosBox. Sau Bridge Commander sau Starfleet Command, deși nici astea nu excelează.

Plasând povestea jocului la 30 de ani după Nemesis, creatorii jocului ar fi trebuit să se aștepte la o audiență cu o medie de vârstă mai ridicată, peste 25 de ani. Ar fi trebui un joc mai sobru, cu nave mai elegante, mari, lente, cu bătălii mai elaborate, cu focuri de armă mai puține și mai calculate.

Nu mai pun screenshot-uri că nu are sens. Gășiți pe net și poze și filme.

Jocul nu merită nici măcar timpul sau traficul irosit pentru downloadarea demo-ului. Și când mă gândesc că era cât pe ce sa dau bani pe el… Rămân la părerea că EVE Online este cel mai bun MMORPG.