<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Starlog &#187; Starlog</title>
	<atom:link href="http://www.starlog.ro/categ/starlog/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.starlog.ro</link>
	<description>Blorum ineuan</description>
	<lastBuildDate>Thu, 22 Jul 2010 08:52:26 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.0</generator>
		<item>
		<title>Salut, incompetență, n-avem pic de consistență</title>
		<link>http://www.starlog.ro/2010/07/02/salut-incompeten%c8%9ba-n-avem-pic-de-consisten%c8%9ba/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=salut-incompeten%25c8%259ba-n-avem-pic-de-consisten%25c8%259ba</link>
		<comments>http://www.starlog.ro/2010/07/02/salut-incompeten%c8%9ba-n-avem-pic-de-consisten%c8%9ba/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 02 Jul 2010 14:59:41 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cătălin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Starlog]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.starlog.ro/?p=3272</guid>
		<description><![CDATA[La noi politica fiscală e fix ca cea educațională: în fiecare an modificăm schimbarea. Ministrul Finanțelor, Sebastian Vlădescu, a anunțat marți că tot sistemul de taxe și impozite din România trebuie regândit, inclusiv taxarea muncii, impozitul pe venituri și impozitul pe proprietate, iar în acest context este posibil să se renunțe și la cota unică. [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>La noi politica fiscală e fix ca cea educațională: în fiecare an modificăm schimbarea.</p>
<blockquote><p>Ministrul Finanțelor, Sebastian Vlădescu, a anunțat marți că tot sistemul de taxe și impozite din România trebuie regândit, inclusiv taxarea muncii, impozitul pe venituri și impozitul pe proprietate, iar în acest context este posibil să se renunțe și la cota unică. (<a href="http://www.bloombiz.ro/finante/analistii-estimeaza-crestere-cotei-unice-in-2011" target="_blank">Bloombiz</a>)</p></blockquote>
<p>Oh well, sunt sigur că ungurii și bulgarii așteaptă cu brațele deschise investitorii sătui de brambureala alor noștri.</p>
<p>Bonus reading: <a href="http://varujan.rol.ro/2010/05/30/sfar%c8%99itul-utopiei/" target="_blank">Sfârșitul utopiei</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.starlog.ro/2010/07/02/salut-incompeten%c8%9ba-n-avem-pic-de-consisten%c8%9ba/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Oba(ga)m(i)a(ș)</title>
		<link>http://www.starlog.ro/2010/06/13/obagamia%c8%99/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=obagamia%25c8%2599</link>
		<comments>http://www.starlog.ro/2010/06/13/obagamia%c8%99/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 13 Jun 2010 21:22:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cristian</dc:creator>
				<category><![CDATA[Starlog]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.starlog.ro/2010/06/13/obagamia%c8%99/</guid>
		<description><![CDATA[Articol de nota 10 în The Times: David Cameron will speak to Mr Obama about the crisis at the weekend. He should make clear that the UK Government will not allow US legislative fiat to damage the company and benefit the predatory interests of Russian, Chinese or US oil producers. BP rightly faces huge costs. [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Articol de nota 10 în The Times:</p>
<blockquote><p><em>David Cameron will speak to Mr Obama about the crisis at the weekend. He should make clear that the UK Government will not allow US legislative fiat to damage the company and benefit the predatory interests of Russian, Chinese or US oil producers. BP rightly faces huge costs. It needs and should receive no favouritism. <strong>But neither should it be made the victim of Mr Obama’s spasm of anti-business populism. </strong>Trying to kill a company to win an election is beneath him.</em></p></blockquote>
<p>Gulf of Understanding  -Times Online</p>
<p>http://www.timesonline.co.uk/tol/comment/leading_article/article7147846.ece</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.starlog.ro/2010/06/13/obagamia%c8%99/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>13</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Indecis. Sau nu?</title>
		<link>http://www.starlog.ro/2010/05/21/indecis-sau-nu/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=indecis-sau-nu</link>
		<comments>http://www.starlog.ro/2010/05/21/indecis-sau-nu/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 21 May 2010 10:43:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Claudiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Starlog]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.starlog.ro/?p=3247</guid>
		<description><![CDATA[Cităm de pe fluxul RSS al Hotnews: Ora 11:32 Traian Basescu l-a decorat cu Virtutea Militara pe ministrul comunist al Internelor George Homostean, condamnat in dosarul Autobuzul si acuzat de implicare in uciderea lui Gheorghe Ursu Ora 13:20 Presedintele Traian Basescu retrage decoratia acordata fostului ministru comunist de Interne George Homostean.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Cităm de pe fluxul RSS al Hotnews:</p>
<p><strong>Ora 11:32</strong></p>
<blockquote><p>Traian Basescu l-a decorat cu Virtutea Militara pe ministrul comunist al Internelor George Homostean, condamnat in dosarul Autobuzul si acuzat de implicare in uciderea lui Gheorghe Ursu</p></blockquote>
<p><strong>Ora 13:20</strong></p>
<blockquote><p>Presedintele Traian Basescu retrage decoratia acordata fostului ministru comunist de Interne George Homostean.</p></blockquote>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.starlog.ro/2010/05/21/indecis-sau-nu/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>BOR şi criza</title>
		<link>http://www.starlog.ro/2010/05/13/bor-si-criza/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=bor-si-criza</link>
		<comments>http://www.starlog.ro/2010/05/13/bor-si-criza/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 13 May 2010 05:41:13 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Claudiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Starlog]]></category>
		<category><![CDATA[bor]]></category>
		<category><![CDATA[crize]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.starlog.ro/?p=3244</guid>
		<description><![CDATA[Hotnews ne anunţă: Biserica Ortodoxa Romana considera ca actuala criza financiar-economica este rezultatul &#8220;unei profunde crize spirituale si morale care poate fi depasita prin sporirea credintei, a rugaciunii si cooperarii pentru a finaliza un lacas de cult care aduna oameni, care sunt invatati sa se respecte si sa se ajute reciproc. Tocmai pentru a depasi [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Hotnews ne anunţă: </p>
<blockquote><p>Biserica Ortodoxa Romana considera ca actuala criza financiar-economica este rezultatul &#8220;unei profunde crize spirituale si morale care poate fi depasita prin sporirea credintei, a rugaciunii si cooperarii pentru a finaliza un lacas de cult care aduna oameni, care sunt invatati sa se respecte si sa se ajute reciproc. Tocmai pentru a depasi atat criza morala si spirituala, cat si pe cea financiar-economica actuala, consideram ca trebuie continuate lucrarile la bisericile aflate in constructie, chiar daca ritmul de executie va fi mai lent. In plus, continuarea lucrarilor de construire a bisericilor, ca si inceperea construirii altora, asigura noi locuri de munca si combate individualismul prin cultivarea spiritului comunitar de solidaritate sociala&#8221;, se arata in comunicatul de miercuri al Patriarhiei Romane.&#8221; Potrivit unei anchete realizate de Business Standard, averea BOR s-ar ridica la peste 3 miliarde de euro, iar veniturile sale anuale s-ar cifra la circa 90 de milioane de euro. Averea BOR consta in peste 40.000 de hectare de teren arabil, circa 40.000 de hectare de padure, pachete de actiuni detinute la peste 15 companii din sectorul hotelier, energetic, productia de vase de uz casnic, fabrici de cherestea, constructii, agricultura, firme de transport, edituri, tipografii si circa 27 de licente de radio.</p></blockquote>
<p>Pachete de acţiuni? În fine, dincolo de criză, pe mine mă deranjează faptul că numărul bisericilor este mai mare decât numărul şcolilor sau al spitalelor. Pe strada pe care trec zilnic (stradă din fundul unui cartier, nu bulevard central), sunt 4 biserici pentru 3 rituri, din care 2 în construcţie şi una mereu închisă. Să-i vezi duminica sau de sărbători cum vin smeriţii, cu basca în mână, ascultâd slujba la două boxe mari, plantate în faţa bisericii şantier, de parcă ar fi singura biserică din sat. </p>
<p>Altă chestie, practicată şi în vest: comerţul în interiorul bisericilor şi catedralelor. Eu din noul testament reţin ca Iisus a făcut o criză de nervi umană când a văzut negustorii pe treptele tempului din Ierusalim. Acum, vânzătorii de crucifixuri, brelocuri, vederi şi lumânări parfumate s-au mutat cu totul în biserică, cu vedere spre altar. Sau criza lui de nervi a fost metaforică şi s-a referit numai la evrei, fiind un artificiu politic, în vederea răstignirii? Poate ca vreun practicant cunoaşte răspunsul şi mă va lumina.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.starlog.ro/2010/05/13/bor-si-criza/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>9</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Motivaţional</title>
		<link>http://www.starlog.ro/2010/05/12/motivational/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=motivational</link>
		<comments>http://www.starlog.ro/2010/05/12/motivational/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 12 May 2010 17:20:12 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Radu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Starlog]]></category>
		<category><![CDATA[motivational]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.starlog.ro/?p=3240</guid>
		<description><![CDATA[]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.starlog.ro/wp-content/uploads/2010/05/tumblr_l2beqaeSFI1qz6f9yo1_500.jpg"><img class="alignnone size-full wp-image-3241" title="motiv" src="http://www.starlog.ro/wp-content/uploads/2010/05/tumblr_l2beqaeSFI1qz6f9yo1_500.jpg" alt="" width="500" height="700" /></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.starlog.ro/2010/05/12/motivational/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>TIFF 2010</title>
		<link>http://www.starlog.ro/2010/05/12/tiff-2010/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=tiff-2010</link>
		<comments>http://www.starlog.ro/2010/05/12/tiff-2010/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 12 May 2010 16:35:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Claudiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Starlog]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.starlog.ro/?p=3236</guid>
		<description><![CDATA[Tot timpul cei de la TIFF au avut promo-uri inspirate, dar cel de anul ăsta e de departe cel mai reușit. ROTFL.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Tot timpul cei de la TIFF au avut promo-uri inspirate, dar cel de anul ăsta e de departe cel mai reușit. ROTFL.</p>
<p><object width="500" height="300"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/0rSUVpm0zTM&#038;color1=0xb1b1b1&#038;color2=0xd0d0d0&#038;hl=en_US&#038;feature=player_embedded&#038;fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowScriptAccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/0rSUVpm0zTM&#038;color1=0xb1b1b1&#038;color2=0xd0d0d0&#038;hl=en_US&#038;feature=player_embedded&#038;fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowfullscreen="true" allowScriptAccess="always" width="500" height="300"></embed></object></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.starlog.ro/2010/05/12/tiff-2010/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Gestapo-ul rusesc</title>
		<link>http://www.starlog.ro/2010/04/28/gestapo-ul-rusesc/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=gestapo-ul-rusesc</link>
		<comments>http://www.starlog.ro/2010/04/28/gestapo-ul-rusesc/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 28 Apr 2010 12:01:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cristian</dc:creator>
				<category><![CDATA[Starlog]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.starlog.ro/?p=3211</guid>
		<description><![CDATA[Ţara de Sus Spuneţi: Polonia, polonezi. Care e prima imagine care vă vine în minte? Eu am în faţa ochilor coloanele înspăimântătoare de blindate germane, o Invincibila Armada terestră rupând în şenile pământul Poloniei. Se aude un fornăit de cal. Prim-plan pe cizma cu pinteni în scăriţa şeii. Calul, care se balegă scurt; călăreţul trage [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<blockquote><p><a name="photo"></a></p>
<p>Ţara de Sus</p>
<p>Spuneţi: Polonia, polonezi. Care e prima imagine care vă  vine în minte? Eu am în faţa ochilor coloanele înspăimântătoare de blindate germane, o Invincibila Armada terestră rupând în şenile pământul Poloniei. Se aude un fornăit de cal. Prim-plan pe cizma cu pinteni în scăriţa şeii. Calul, care se balegă scurt; călăreţul trage de dârlogi. Vedere de sus, din aer, trâmba de călărime poloneză în faţa puhoiului de oţel, verdele câmpiei. O comandă răcnită, caschetele aruncate de pe cap, săbiile smucite înainte şi ceea ce nu e o secvenţă din Lord of the Rings, e realitatea toamnei lui 1939, se întâmplă: şarjă de cavalerie împotriva tancurilor.</p>
<p>Sâmbătă, în faţa avionului prezidenţial polonez a fost armata ceţii. 				 De trei ori a încercat s-o străpungă, cu o încăpăţânare pe care românii, de pildă, ar numi-o nebunie. Nu ştiu dacă preşedintele Kaczynski însuşi le-a ordonat piloţilor să şarjeze, dar parcă aeronava în care se afla elita politico-militară a Poloniei refuza să se lase îndepărtată, la Minsk sau Moscova, de Katynul umbrelor a mii de înaintaşi omorâţi metodic cu câte un glonţ de pistol în ceafă. Gestapoul sovietic, GPU sau NKVD, avea vocaţia artizanalului, a lucrului la bucată, nu lichida la snop, cu gaze sau cuptoare, fiecărui ofiţer polonez prizonier i s-au luat ceasul şi centura, i s-a pus un şbilţ de gât, care îi lega şi mâinile la spate, a fost apoi împins într-o cameră subterană surdă, cu pereţii deja stropiţi de ploaia de sânge. Doi îl ţineau de umeri, al treilea trăgea în ceafă, de la 1 m. Glonţul ieşea de obicei prin frunte. Apoi cadavrul era tras afară pe un jgheab de piatră, se aruncau găleţi de apă. Vocea şefului de abator intona funcţionăreşte: Sleduiuşcii! (Următorul!). Când un camion se umplea, pornea încet, cu viteza a doua, către gropile comune din pădure. Când se umplea o groapă, buldozerele împingeau malul de pământ. Un ins cu un furtun de pompier stropea mormântul uriaş ca să se aşeze pământul şi să răsară repede iarba.</p>
<p><strong><a href="http://www.gandul.info/puterea-gandului/tara-de-sus-5880013">Ţara  de Sus</a></strong></p></blockquote>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.starlog.ro/2010/04/28/gestapo-ul-rusesc/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>8</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>bash#0021</title>
		<link>http://www.starlog.ro/2010/04/26/bash0021/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=bash0021</link>
		<comments>http://www.starlog.ro/2010/04/26/bash0021/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 26 Apr 2010 14:27:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Claudiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Starlog]]></category>
		<category><![CDATA[bash]]></category>
		<category><![CDATA[udrea]]></category>
		<category><![CDATA[win]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.starlog.ro/?p=3208</guid>
		<description><![CDATA[Radu: m-am intalnit cu doamna ministru Udrea in Ineu, o fost la inaugurarea centurii Claudiu: deci ai fost cu Udrea pe centura]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<blockquote><p> <strong>Radu</strong>: m-am intalnit cu doamna ministru Udrea in Ineu, o fost la inaugurarea centurii<br />
 <strong>Claudiu</strong>:  deci ai fost cu Udrea pe centura</p></blockquote>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.starlog.ro/2010/04/26/bash0021/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>12</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Istoria generală a ştiinţei (IV)</title>
		<link>http://www.starlog.ro/2010/04/02/istoria-generala-a-stiintei-iv/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=istoria-generala-a-stiintei-iv</link>
		<comments>http://www.starlog.ro/2010/04/02/istoria-generala-a-stiintei-iv/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 02 Apr 2010 05:00:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Claudiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Starlog]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.starlog.ro/?p=3178</guid>
		<description><![CDATA[Deşi retina era tot atât de puţin cunoscută egiptenilor ca şi cristalinul, ei au observat o anumită boală a ochiului, simptom al unei afecţiuni a acestei membrane, hemeralopia, care face ca cei atinşi de ea să fie, practic, orbi, în timpul nopţii. Papirusurile medicale recomandau pentru această infirmitate un leac care merită să ne reţină [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<blockquote><p>Deşi retina era tot atât de puţin cunoscută egiptenilor ca şi cristalinul, ei au observat o anumită boală a ochiului, simptom al unei afecţiuni a acestei membrane, hemeralopia, care face ca cei atinşi de ea să fie, practic, orbi, în timpul nopţii.</p>
<p>Papirusurile medicale recomandau pentru această infirmitate un leac care merită să ne reţină atenţia; iată textul după <em>Papirusul medical de la Londra</em>: &#8220;Ficat de bou pus la un foc de tulpini de grâu sau orz şi care a fost pătruns de aburul ce se degajă: lichidul va fi stors pe ochi&#8221;.</p>
<p>Şi astăzi, hemeralopia se tratează cu ficat crud şi cu extract de ficat, ambele bigate în vitamina A.</p>
<p>[...]</p>
<p>&#8220;Un mijloc de prevedea viitorul uni copil în ziua în care vine pe lume: Dacă spune <em>ny</em>, va trăi. Dacă spune <em>embi</em>, va muri. Alt mijloc folosit pentru preziceri. Dacă vocea este plângătoare, copilul va muri. Dacă apleacă faţa în jos, este semn că va muri&#8221;</p></blockquote>
<p>Rene Taton, <strong>Istoria generală a ştiinţei</strong> – <em>Ştiinţa antică şi medievală</em>, Editura Ştiinţifică, 1970.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.starlog.ro/2010/04/02/istoria-generala-a-stiintei-iv/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Domeniul starlog.ro</title>
		<link>http://www.starlog.ro/2010/04/01/domeniul-starlog-ro/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=domeniul-starlog-ro</link>
		<comments>http://www.starlog.ro/2010/04/01/domeniul-starlog-ro/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 01 Apr 2010 05:00:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Claudiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Starlog]]></category>
		<category><![CDATA[starlog.ro]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.starlog.ro/?p=3174</guid>
		<description><![CDATA[Compania internaţională The Brooklyn Company, Inc., deţinătoarea celebrei revistei Starlog, m-a acţionat în instanţă pentru folosirea numelui de domeniu starlog.ro fără acordul lor. În scrisoarea primită, un avocat al companiei zice că sunt bun de plată pentru daunele create şi că au înaintat deja procedurile pentru recuperarea acestor bani, prin instanţă. Din câte am înţeles, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Compania internaţională The Brooklyn Company, Inc., deţinătoarea celebrei <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Starlog">revistei Starlog</a>, m-a acţionat în instanţă pentru folosirea numelui de domeniu starlog.ro fără acordul lor. În scrisoarea primită, un avocat al companiei zice că sunt bun de plată pentru daunele create şi că au înaintat deja procedurile pentru recuperarea acestor bani, prin instanţă. Din câte am înţeles, revista nu o duce prea bine şi acum fac şi ei tot ce pot pentru a mai mulge nişte bani. O să pun la dispoziţia celor interesaţi un cont unde voi aştepta eventuale donaţii pentru cheltuielile de judecată. O să îmi caut şi un avocat, deşi nu cred că sunt şanse să câştig&#8230; Dacă nu ne mai vedem, înseamnă că ROTLD mi-a blocat domeniul. Încercăm să emitem în continuare, de unde putem, să vă ţinem la curent. Să vedem ce va urma <img src='http://www.starlog.ro/smilies/yahoo_sad.gif' alt='&#58;&#40;' class='wp-smiley' width='18' height='18' title='&#58;&#40;' /></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.starlog.ro/2010/04/01/domeniul-starlog-ro/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Istoria generală a ştiinţei (III)</title>
		<link>http://www.starlog.ro/2010/03/30/istoria-generala-a-stiintei-iii/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=istoria-generala-a-stiintei-iii</link>
		<comments>http://www.starlog.ro/2010/03/30/istoria-generala-a-stiintei-iii/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 30 Mar 2010 17:34:19 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Claudiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Starlog]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.starlog.ro/?p=3157</guid>
		<description><![CDATA[Fie că avem de înmulţit 13 cu 7. Scribul procedează în modul următor: -1 ____ 7 2 ___ 14 -4 ___ 28 -8 ___ 56 Total: 91 El scrie, aşadar, în coloana din dreapta înmulţitorul 7, în cea din stânga cifra 1. Dublează apoi numerele din cele două coloane până când obţine, prin adunarea unora [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<blockquote><p>Fie că avem de înmulţit 13 cu 7. Scribul procedează în modul următor:</p>
<p>-1 ____ 7<br />
 2 ___ 14<br />
-4 ___ 28<br />
-8 ___ 56<br />
Total: 91</p>
<p>El scrie, aşadar, în coloana din dreapta înmulţitorul 7, în cea din stânga cifra 1. Dublează apoi numerele din cele două coloane până când obţine, prin adunarea unora dintre numerele aflate în coloana din stânga, un număr egal cu deînmulţitul. În exemplul ales, deînmulţitul 13 se obţine adunând pe 1 cu 4 şi cu 8. Ajuns aici, scribul notează cu o linie numerele reţinute. şi adună apoi pe cele corespunzătoare din coloana aflată în dreapta, în cazul nostru: 7, 28 şi 56. Adunând aceste numere obţine rezultatul înmulţirii. După cum se vede, scribul n-a făcut decât adunări, ceea ce dovedeşte caracterul &#8220;aditiv&#8221; al aritmeticii egiptene.</p></blockquote>
<p>Rene Taton,<strong> Istoria generală a ştiinţei</strong> – <em>Ştiinţa antică şi medievală</em>, Editura Ştiinţifică, 1970.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.starlog.ro/2010/03/30/istoria-generala-a-stiintei-iii/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>5</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>LHC la 7 TeV</title>
		<link>http://www.starlog.ro/2010/03/30/lhc-la-7-tev/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=lhc-la-7-tev</link>
		<comments>http://www.starlog.ro/2010/03/30/lhc-la-7-tev/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 30 Mar 2010 15:11:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Claudiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Starlog]]></category>
		<category><![CDATA[LHC]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.starlog.ro/?p=3167</guid>
		<description><![CDATA[După luni de amânări şi teste, începând de astăzi LHC este funcţional, gata să livreze date, gata să revoluţioneze fizica particulelor elementare. Timp de 18-24 de luni, LHC va funcţiona la 7 TeV, jumătate din energia nominală, urmând ca după acestă perioadă şi după operaţiunile de întreţinere, să funcţioneze la 14 TeV. Chiar şi aşa, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.starlog.ro/wp-content/uploads/2010/03/CERN_LHC_t2030shigh.jpeg"><img src="http://www.starlog.ro/wp-content/uploads/2010/03/CERN_LHC_t2030shigh.jpeg" alt="" title="CERN_LHC_t2030shigh" width="500" height="325" class="aligncenter size-full wp-image-3168" /></a></p>
<p>După luni de amânări şi teste, începând de astăzi <a href="http://press.web.cern.ch/press/PressReleases/Releases2010/PR07.10E.html">LHC este funcţional</a>, gata să livreze date, gata să revoluţioneze fizica particulelor elementare. Timp de 18-24 de luni, LHC va funcţiona la 7 TeV, jumătate din energia nominală, urmând ca după acestă perioadă şi după operaţiunile de întreţinere, să funcţioneze la 14 TeV. Chiar şi aşa, LHC marchează un record în domeniu, fiind cel mai puternic accelerator de particule, care în timpul cât va rula ne va răspunde la întrebările privind particulele supersimetrice, materia întunecată, evoluţia timpurie a universului, discrepanţa dintre cantitatea de materie şi antimaterie sau misteriosul boson Higgs, răspunzător de masa celorlalte particule elementare.</p>
<p>Webcast, <a href="http://webcast.cern.ch/lhcfirstphysics/">aici</a>.<br />
Date realtime, <a href="http://lhc-webcast.web.cern.ch/lhc-webcast/index.html">aici</a>.<br />
<strong>Update</strong>: by popular request, starea lumii, <a href="http://hasthelargehadroncolliderdestroyedtheworldyet.com/">aici</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.starlog.ro/2010/03/30/lhc-la-7-tev/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Istoria generală a ştiinţei (II)</title>
		<link>http://www.starlog.ro/2010/03/29/istoria-generala-a-stiintei-ii/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=istoria-generala-a-stiintei-ii</link>
		<comments>http://www.starlog.ro/2010/03/29/istoria-generala-a-stiintei-ii/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Mar 2010 17:31:20 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Claudiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Starlog]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.starlog.ro/?p=3154</guid>
		<description><![CDATA[&#8220;Metoda pentru a calcula o bucată de pământ circulară al cărei diametru este de 9 vergi. Care este suprafaţa acestui teren?&#8221;. Trebuie să scazi a noua parte din 1. Rămăne 8. Apoi înmulţeşti pe 8 de opt ori, ceea ce face 64. Deci suprafaţa este de 6 kha si 4 setate. După cum se vede, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<blockquote><p> &#8220;Metoda pentru a calcula o bucată de pământ circulară al cărei diametru este de 9 vergi. Care este suprafaţa acestui teren?&#8221;. Trebuie să scazi a noua parte din 1. Rămăne 8. Apoi înmulţeşti pe 8 de opt ori, ceea ce face 64. Deci suprafaţa este de 6 kha si 4 setate.</p>
<p>După cum se vede, procedeul de calcul a egiptenilor constă în a scădea 1/9 din diametru şi a ridica apoi rezultatul la pătrat. Acest calcul dă pentru <em>pi</em> valoarea de 3.1605, care constituie o aproximaţie mult mai apropiată de realitate decât valoarea 3, folosită de majoritatea altor popare vechi din Orient.</p></blockquote>
<p>Rene Taton,<strong> Istoria generală a ştiinţei</strong> – <em>Ştiinţa antică şi medievală</em>, Editura Ştiinţifică, 1970.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.starlog.ro/2010/03/29/istoria-generala-a-stiintei-ii/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Istoria generală a ştiinţei (I)</title>
		<link>http://www.starlog.ro/2010/03/21/istoria-generala-a-stiintei-i/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=istoria-generala-a-stiintei-i</link>
		<comments>http://www.starlog.ro/2010/03/21/istoria-generala-a-stiintei-i/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 21 Mar 2010 16:03:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Claudiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Starlog]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.starlog.ro/?p=3122</guid>
		<description><![CDATA[Medicii egipteni &#8211; din lene spirituală sau din veneraţie excesivă a trecutului &#8211; urmau orbeşte opiniile predecesorilor lor. De fapt, medicina şi chirurgia vor rămâne, până la sfârşitul autonomiei Egiptului, la nivelul atins deja cu aproximativ 2800 de ani î.e.n. Chirurgia, la drept vorbind, nici nu putea practic să progreseze, dacă ţinem seamă de mijloacele [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<blockquote><p>Medicii egipteni &#8211; din lene spirituală sau din veneraţie excesivă a trecutului &#8211; urmau orbeşte opiniile predecesorilor lor. De fapt, medicina şi chirurgia vor rămâne, până la sfârşitul autonomiei Egiptului, la nivelul atins deja cu aproximativ 2800 de ani î.e.n. Chirurgia, la drept vorbind, nici nu putea practic să progreseze, dacă ţinem seamă de mijloacele de care se dispunea: ea dăduse încă de la început întreaga ei măsură, desigur, cu totul considerabilă. Şi poate că datorită ei practicienii egipteni se bucurau de o faimă atât de mare în Orientul antic. Se pare că medicina propriu-zisă, deşi se desprinsese de timpuriu de vrăjitorie, n-a ajuns niciodată să elimine complet incantaţiile şi remediile magice, nici să se sprijine exclusiv pe experienţă şi pe raţiune. Cu toate aceste, nu spre asiro-babilonieni, ci spre Egipt s-au îndreptat grecii, de la Hipocrat la Galen, când au căutat să culeagă, în afara patriei lor, informaţii susceptibile să le îmbogăţească cunoştiinţele sau să le perfecţioneze metodele folosite în medicină.</p></blockquote>
<p>Rene Taton, <strong>Istoria generală a ştiinţei</strong> &#8211; <em>Ştiinţa antică şi medievală</em>, Editura Ştiinţifică, 1970.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.starlog.ro/2010/03/21/istoria-generala-a-stiintei-i/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Marea furtună de pe Jupiter</title>
		<link>http://www.starlog.ro/2010/03/17/mare-furtuna-de-pe-jupiter/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=mare-furtuna-de-pe-jupiter</link>
		<comments>http://www.starlog.ro/2010/03/17/mare-furtuna-de-pe-jupiter/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 17 Mar 2010 12:50:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Claudiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Starlog]]></category>
		<category><![CDATA[jupiter]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.parsec.ro/?p=617</guid>
		<description><![CDATA[Marea pată roșie de pe Jupiter, vizibilă de pe Pământ folosind un telescop mediocru, este o furtună imensă, de dimensiuni mai mari decât ale planetei noastre, observată în ultimii 180 de ani, dar care este posibil să fi început acum mai bine de 300 de ani, în atmosfera gigantei planete. Ultimele observații efectuate asupra acestei [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Marea pată roșie de pe Jupiter, vizibilă de pe Pământ folosind un telescop mediocru, este o furtună imensă, de dimensiuni mai mari decât ale planetei noastre, observată în ultimii 180 de ani, dar care este posibil să fi început acum mai bine de 300 de ani, în atmosfera gigantei planete.<br />
<a href="http://www.starlog.ro/wp-content/uploads/2010/03/PIA12869_modest.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-618" title="PIA12869_modest" src="http://www.starlog.ro/wp-content/uploads/2010/03/PIA12869_modest.jpg" alt="" width="500" height="603" /></a><br />
Ultimele observații efectuate asupra acestei zone, folosind telescoape terestre performante, au adus noi detalii cu privire la procesele ce au loc în interiorul acestei furtuni deja celebre. Una din cele mai neașteptate descoperiri a fost temperatura ridicată a centrului formațiunii, care este cu câteva grade mai mare decât temperatura medie, de 110 K (-163 grade Celsius). Cu toate că această diferență nu pare semnificativă, ea joacă un rol extrem de important în ceea ce privește dinamismul întregii formațiuni.</p>
<p>Sursa: <a href="http://www.jpl.nasa.gov/news/news.cfm?release=2010-086&amp;cid=release_2010-086">JPL</a>.<br />
Foto: NASA/JPL/ESO and NASA/ESA/GSFC</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.starlog.ro/2010/03/17/mare-furtuna-de-pe-jupiter/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Earth tugging Venus?</title>
		<link>http://www.starlog.ro/2010/03/17/earth-tugging-venus/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=earth-tugging-venus</link>
		<comments>http://www.starlog.ro/2010/03/17/earth-tugging-venus/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 17 Mar 2010 12:58:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Claudiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Starlog]]></category>
		<category><![CDATA[core]]></category>
		<category><![CDATA[structure]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.venuswatch.com/?p=220</guid>
		<description><![CDATA[Gérard Caudal of the University of Versailles-Saint Quentin, France, believes that Earth&#8217;s gravity affects the rotation of Venus and this could explain why at our closest encounter with Venus, she always shows us the same face. However, we know to little about the structure of Venus&#8217; core, but NewScientist has more on this subject.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Gérard Caudal of the University of Versailles-Saint Quentin, France, believes that Earth&#8217;s gravity affects the rotation of Venus and this could explain why at our closest encounter with Venus, she always shows us the same face. However, we know to little about the structure of Venus&#8217; core, but <a href="http://www.newscientist.com/article/dn18660-are-venus-and-earth-in-a-longdistance-relationship.html">NewScientist</a> has more on this subject.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.starlog.ro/2010/03/17/earth-tugging-venus/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cei 322, varianta anti-Geoană</title>
		<link>http://www.starlog.ro/2010/03/17/cei-322-varianta-anti-geoana/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=cei-322-varianta-anti-geoana</link>
		<comments>http://www.starlog.ro/2010/03/17/cei-322-varianta-anti-geoana/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 17 Mar 2010 10:23:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cristian</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arde-i umpluţi!]]></category>
		<category><![CDATA[Starlog]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.starlog.ro/2010/03/17/cei-322-varianta-anti-geoana/</guid>
		<description><![CDATA[Cred că e cunoscut faptul că nu-s (n-am fost şi nu voi fi) un fan al PSD. Dar nu vi se pare că agitaţiunea asta sterilă pentru schimbarea lui Mircea Geoană (cu o motivaţie la fel de fragilă ca primăvara asta care nu mai vine) seamănă, întru imoralitate, ca două picături de noroi cu suspendarea [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Cred că e cunoscut faptul că nu-s (n-am fost şi nu voi fi) un fan al PSD. Dar nu vi se pare că agitaţiunea asta sterilă pentru schimbarea lui Mircea Geoană (cu o motivaţie la fel de fragilă ca primăvara asta care nu mai vine) seamănă, întru imoralitate, ca două picături de noroi cu suspendarea preşedintelui Traian Băsescu?</p>
<p>Doar că scandalul e infinit mai redus. Nu e totuna sa vrei să-l privezi de funcţie pe mielul neprihănit, cavalerul anticorupţiei, inchizitorul comunismului, Traian Băsescu, cu a pune la cale suspendarea venalului, necuratului, pfui!, pesedistului Mircea Geoană!</p>
<p>La fel, nu o să vedem comentatorii prezidenţiali făcând caz de numirile pe criterii politice (pedeliste) în agenţiile guvernamentale, în deconcentrate. De ce? Pentru că flămânzii PDL sunt, aţi ghicit, neprihăniţi ca însuşi dirigintele lor, metodele lor de a fura sunt net superioare altor flămânzi, de la alte partide care s-au perindat pe la putere.</p>
<p>Ce mai voiam să adaug: trist este că, la următoarele legislative, partidul d-lui Boc va pierde sigur, însă nu pe fondul unor reforme &#8220;poloneze&#8221;, impopulare, soldate cu tăieri considerabile în carnea vie a cheltuielilor bugetare, ci din cauza indeciziei şi a totalei dezorientări, vădite în majoritatea măsurilor pe care guvernul le ia.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.starlog.ro/2010/03/17/cei-322-varianta-anti-geoana/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>9</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Phobos</title>
		<link>http://www.starlog.ro/2010/03/16/phobos/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=phobos</link>
		<comments>http://www.starlog.ro/2010/03/16/phobos/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 16 Mar 2010 06:01:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Claudiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Starlog]]></category>
		<category><![CDATA[marte]]></category>
		<category><![CDATA[phobos]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.parsec.ro/?p=583</guid>
		<description><![CDATA[Phobos este unul din cei doi sateliţi naturali ai lui Marte şi unul din cele mai misterioase şi interesante corpuri din sistemul solar. Recentul survol efectuat de Mars Express asupra lui Phobos a reuşit să confirme unele teorii cu privire la structura satelitului. Având o formă neregulată, Phobos are o orbită extrem de joasă, rotindu-se [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Phobos este unul din cei doi sateliţi naturali ai lui Marte şi unul din cele mai misterioase şi interesante corpuri din sistemul solar. <a href="http://www.parsec.ro/2010/03/mars-express-survoleaza-phobos/">Recentul survol</a> efectuat de Mars Express asupra lui Phobos a reuşit să confirme unele teorii cu privire la structura satelitului.</p>
<p><a href="http://www.starlog.ro/wp-content/uploads/2010/03/3_h7915_phobos_nadir_H1.jpg"><img src="http://www.starlog.ro/wp-content/uploads/2010/03/3_h7915_phobos_nadir_H1.jpg" alt="" title="3_h7915_phobos_nadir_H" width="500" height="275" class="aligncenter size-full wp-image-603" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Având o formă neregulată, Phobos are o orbită extrem de joasă, rotindu-se în jurul lui Marte mai repede decât o face Marte în jurul propriei axe. Peste 11 milioane de ani Phobos se va prăbuşi pe Planeta Roşie, din cauza orbitei a cărei raze se reduce constant.  Suprafaţa sa este puternic marcată de cratere iar densitatea satelitului este relativ redusă, lucru care poate fi explicat printr-o structură poroasă a lui Phobos, lucru confirmat de Mars Express, după ultimul său survol. La începutul anilor &#8217;60, datorită acestor caracteristici deosebite, circula teoria conform căreia Phobos ar putea fi de natură artificială.</p>
<p style="text-align: justify;">În 2011, Agenţia Spaţială Rusă inenţionează să trimită <a href="http://www.parsec.ro/2009/09/phobos-grunt-amanata-pentru-2011/">o sondă</a> pe suprafaţa lui Phobos şi să preleveze probe de sol care să fie aduse înapoi pe Pământ.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.starlog.ro/2010/03/16/phobos/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>50 de ani de SETI</title>
		<link>http://www.starlog.ro/2010/03/15/50-de-ani-de-seti/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=50-de-ani-de-seti</link>
		<comments>http://www.starlog.ro/2010/03/15/50-de-ani-de-seti/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 15 Mar 2010 18:18:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Claudiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Starlog]]></category>
		<category><![CDATA[boinc]]></category>
		<category><![CDATA[seti]]></category>
		<category><![CDATA[setiathome]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.parsec.ro/?p=579</guid>
		<description><![CDATA[Proiectul Search for Extraterrestrial Intelligence (SETI) împlineşte 50 de ani, fără a-şi fi îndeplinit încă obiectivul principal. Pornit în 1960, după o ideea a profesorului Frank Drake, SETI şi-a propus interceptarea undelor radio venite din spaţiul cosmic în speranţa detectării unei transmisiuni distincte de zgomotul de fond, care ar fi putut fi emis de către [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Proiectul <a href="http://www.seti-inst.edu/">Search for Extraterrestrial Intelligence (SETI)</a> împlineşte 50 de ani, fără a-şi fi îndeplinit încă obiectivul principal. Pornit în 1960, după o ideea a profesorului Frank Drake, SETI şi-a propus interceptarea undelor radio venite din spaţiul cosmic în speranţa detectării unei transmisiuni distincte de zgomotul de fond, care ar fi putut fi emis de către o (altă) civilizaţie. Din păcate pentru SETI, singurele astfel de semnale au fost cele care provenea de la pulsari, unele din puţine surse cosmice naturale de unde radio repetabile. Au fost mulţi critici care, încă de la început, se îndoiau de oportunitatea acestui proiect, dar chiar dacă şansele de a descoperi astfel o civilizaţie inteligentă sunt minime, urmarea unui astfel de eveniment ar fi de o magnitudine absolut extraordinară pentru istoria omenirii.</p>
<p><a href="http://www.starlog.ro/wp-content/uploads/2010/03/Arecibo1.jpg"><img src="http://www.starlog.ro/wp-content/uploads/2010/03/Arecibo1.jpg" alt="" title="Arecibo" width="500" height="408" class="aligncenter size-full wp-image-605" /></a></p>
<p style="text-align: justify;">Undele sunt captate în principal folosind radiotelescopul de la Arecibo (foto) şi începând din mai 1999, milioane de utilizatori casnici pot ajuta programul SETI prin folosirea propriilor PC-uri pentru a analiza în mod automat datele şi pentru a căuta potenţiale surse ale unui semnal repetitiv, de mare intensitate, care să se diferenţieze de fondul de radiaţie natural. Acest program, SETi@Home a ajutat la răspândirea conceptului de &#8220;distributed computing&#8221; şi în curând o multidudine de astfel de proiecte au apărut, proiecte care aveau nevoie de putere de calcul mare şi care poate fi asigurată de voluntari amatori. Astfel, evoluţia naturală a lui Seti@Home este platforma <a href="http://boinc.berkeley.edu/">BOINC</a>, unde utilizatorii pot alege cărui proiect să îi doneze din ciclii procesorului său, în ajutarea echipelor de cercetători din domenii variate: matematică, fizică, chimie, medicină, etc. O extensie a lui SETi@Home (<a href="http://setiathome.berkeley.edu/ap_info.php">Astropulse</a>) permite căutarea în datele adunate de SETI a pulsarilor şi găurilor negre.</p>
<p style="text-align: justify;">Dacă iniţial SETI părea un proiect cu un rezultat fantezist, el a reuşit atingerea unui ţel care nu a fost propus iniţial, dar care a contribuit la dezvoltarea altor sectoare ale ştiinţei, prin popularizarea conceptului de &#8220;distributed computing&#8221;, prin participarea oricăruia dintre noi la proiecte ştiinţifice complexe.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.starlog.ro/2010/03/15/50-de-ani-de-seti/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Venus at LPSC</title>
		<link>http://www.starlog.ro/2010/03/12/venus-at-lpsc/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=venus-at-lpsc</link>
		<comments>http://www.starlog.ro/2010/03/12/venus-at-lpsc/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 12 Mar 2010 11:59:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Claudiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Starlog]]></category>
		<category><![CDATA[lpsc]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.venuswatch.com/?p=212</guid>
		<description><![CDATA[Emily Lakdawalla, from The Planetary Society blog, have some nice insights about Venus related topics that were discussed the 41st Lunar and Planetary Science Conference (LPSC, Houston) that ended a few days ago. Very interesting reading material for Venus enthusiasts that weren&#8217;t lucky enough to be at Houston during LPSC this year. Downloadable material from [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><a href="http://planetary.org/blog/">Emily Lakdawalla</a>, from <a href="http://planetary.org">The Planetary Society</a> blog, have some nice insights about Venus related topics that were discussed the <a href="www.lpi.usra.edu/meetings/lpsc2010/ ">41st Lunar and Planetary Science Conference</a> (LPSC, Houston) that ended a few days ago. Very interesting reading material for Venus enthusiasts that weren&#8217;t lucky enough to be at Houston during LPSC this year. Downloadable material from LPSC 2010 can be found <a href="http://www.lpi.usra.edu/meetings/lpsc2010/lpsc2010download.shtml">here</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.starlog.ro/2010/03/12/venus-at-lpsc/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
