Cu ce ne ajută Hubble și Apollo?
Claudiu | 1 August 2010 | 87581.81 | | ComenteazăUn fragment de pe un forum de specialitate.
Q: Debate has been raging over the years on the economics of space flight and, especially, on whether we can afford a sustained LEO or BEO effort. The huge cost of sending cargo and humans to orbit has been put forward many times as an argument against spaceflight, and it has been said very often that there is no economic case for companies to embark on space travel.
On the other hand, the Apollo programme has been cited as a great example of spaceflight and space research paying for itself, with claims such as “Apollo paid back every single penny it cost”. Given that the entire programme cost about 122 billion dollars in current dollars, that seems a very tall claim. Do the economics add up?
A: I’d like to start this topic to either confirm or debunk the myth that spaceflight pays for itself. If it does not, why is it said so often? If it does, why do we not invest even more money in it?The payback is often times indirect, hence since a direct correlation is not obvious, some do miss it.
Example, the sensors used for the Hubble Space Telescope are also used for mammograms. That is a rare example of direct relation for payoff. Ever priced out a mammogram machine lately? HST paid for itself right there.
So, look at Apollo. One area of direct correlation is the heat resistant metals used in the Apollo program. Let us just use one, the foil on the lander. That development led to modern home insulation, Look inside of a modern building, the foil insulation used on ductwork, how much of that is there. Now, stretch that out….
A modern Kidney Dialysis machine is based on a water recycler machine developed for Apollo. The firefighter hotsuits are based on the lunar suit worn on Apollo. The know how developed for Apollo led to these developments, and hundreds upon hundreds more.
Apollo has paid for itself many times over.
Cu ARCA pe Lună
Claudiu | 15 Iulie 2010 | 87536.67 | | 2 ComentariiUneori, cam din șase în șase luni, apar pe diverse site-uri, la diverse emisiuni TV sau prin ziare știri despre planurile ambițioase ale organizației ARCA (Asociația Română pentru Cosmonautică și Aeronautică). Iar nouă, națiune mică și săracă, fără program spațial sau arme nucleare, ne place ideea ca niște ingineri de-ai noștri ar putea ajunge pe Lună cu echipamente românești, așa că avem un instinct automat de a ne place să auzim mai multe de ARCA, cât mai des și de a-i ridica în slăvi. Nici nu mai stăm să judecăm dacă povestea are sau nu vreun sâmbure de adevăr.
Să luăm, spre exemplu, ultima știre de acest fel, din Gândul. Bineînțeles, NASA apare în subtitlu, pentru că de fiecare daă când cineva are ceva de zis despre spațiu, planete, Pământ, Soare, constelații și zodii, simpla menționare a numelui NASA dă greutate și veridicitate afirmației. Păi, dacă NASA a zis, atunci așa este! Nu se mai obosește nimeni să verifice afirmația, pentru că de obicei în știre nu apar nume, linkuri sau surse, chiar dacă site-ul NASA este extrem de bogat și de bine organizat. Se spune că ARCA ține legătura cu NASA, atât în subtitlu, cât și în articol, dar fără nici un detaliu. Membrii ARCA sună din când în când la NASA, pentru a le ura baftă la lansări? Își trimit felicitări de ziua lui Gagarin? Sau membrii ARCA citesc zilnic știrile de pe site-ul NASA? Aș fi tare curios să știu exact ce fel de legătură există între NASA și ARCA, dincolo de afirmații goale.
Mai departe:
Laboratorul e construit într-un loc secret. Numai atât e voie să ştim: se află în Râmnicu Vâlcea. “Imaginaţi-vă o hală utilată cu toate sculele posibile, de la strunguri şi bormaşini până la fierăstraie electrice. Apoi, bancuri de probă, standuri de testare a motoarelor şi foarte multe rezervoare.
Poooftim? De ce să fie secret? Hangarele NASA sunt deschise publicului larg, nu doar celui american. De ce ar fi hangarul ARCA secret? Eu cred că nici nu există așa ceva. Râminu Vâlcea nu e atât de mare încât să poate ascunde o Zonă 51. În plus, un laborator secret în care se construiesc rachete.. oare cât de legal ar fi așa ceva?
La Ansari X Prize n-au luat marele premiu, dar i-a cunoscut o lume întreagă. S-au bătut cu cei mai tari specialişti din lume, din Rusia, Canada, Israel, Franţa, Marea Britanie şi alţii. Atunci a scris şi CNN despre România, căci era o premieră; până atunci nu văzuseră picior de român la marile competiţii.
O altă exagerare. Probabil CNN a prezentat la un moment dat toate echipele participante, inclusiv ARCA. Mă îndoiesc că au acordat un spațiu de emisie alocat exclusiv pentru echipa românescă. Și românii sunt prezenți la marile competiții, de la ultima olimpaidă din China până la olimpiadele școlare din diverse domenii. Dacă nu au câștigat, nu au motiv de mândrie prin simpla prezentă, oricine poate să participe la Ansari X Prize, dacă se înscrie, nu sunt aleși pe sprânceană decât câștigătorii.
Au fost remarcaţi şi de astronautul Edwin Aldrin, al doilea american care a ajuns pe Lună. Le-a spus aşa: “Am auzit de proiectele voastre, sunteţi extraordinari, ţineţi-o tot aşa!”.
Îmi este greu să cred că Buzz Aldrin li s-a adresat direct românilor. Ar fi de folos un link, o sursă, o dată, un fragment video, un loc când fostul astronaut a spus așa ceva, pentru a vedea contextul și mai ales cui i s-a adresat astfel. Pentru că dacă mie mi s-ar fi adresat Buzz Aldrin vreodată, n-aș uita cât trăiesc evenimentul, ora și minutul când s-a întâmplat, probabil aș avea și o fotografie sau un clip video cu el. Jurnaliști adevărați, cei de la Gândul nu-și menționează sursele. În aceste condiții, îmi rezerv dreptul de a nu-i crede când afirmă astfel de lucruri.
Cât despre modelul de rachetă folosit de ARCA, Robert Goddard a demonstrat încă din 1926 că este o imposibilitate practică. În plus, ei consideră că au inventat motorul de rachetă cu oxigen, ca și cum ar fi primii care s-au gândit la o asemenea idee genială. Probabil inginerii lui von Braun doreau cu tot dinadinsul să folosească soluții mult mai scumpe, doar pentru că erau extravaganți.
Poate ARCA va demonstra contrariul. Eu aș fi cel mai fericit să mă înșel și mi-ar face o deosebită plăcere să avem o sondă românească pe Lună, dar nu cred că ARCA poate face acest lucru. Până acum nu au prezentat decât modele și lansări mereu amânate. Punem pariu că și peste 2-4 ani ne va promite cel puțin același lucru, fără a ne demonstra nimic?
Sputnik
Claudiu | 27 Mai 2010 | 87403.47 | Tags: sputnik | ComenteazăWork on the Simple Satellite PS-1 had continued at an uneven pace since the development of the object began in November 1956. between March and August 1957, engineers carried out computations to select and refine the trajectory of the launch vehicle and the satellite during launch. These enormously complicated computations for the R-7 program were initially done by hand using electrical arithrometers and six-digit trigonometric tables. When more complex calculations were required, the engineers at OKB-1 were offered the use of a “real” computer recently installed at the premises of the Department of Applied Mathematics at Keldysh’s request. The gigantic machine filled up a huge room and may have been the fastest computer in the Soviet Union in the late 1950s; it could perform 10,000 operations per second, a remarkable capability for Soviet computing machines of the time.
Asif A. Siddiqi, Sputnik and the Soviet Space Challenge, 2003.
Harrison Schmitt si încălzirea globală
Claudiu | 15 Februarie 2010 | 87126.61 | Tags: apollo, incalzire globala | ComenteazăYou have been called a climate-change denialist. How do you respond to that?
I’m a geologist and an observer of nature, and I consider myself a realist. I think the geological evidence is very clear that Earth has been warming for several hundred years, about 0.5 °C every hundred years. It’s not an unusual rate of warmth. There is, I think, absolutely no evidence whatsoever that carbon dioxide has much, if anything, to do with that. If you really study the process behind the Intergovernmental Panel on Climate Change, it’s mostly the bureaucrats that have come to that conclusion because they want more power and control. It’s a real problem that people who are trying to be realistic about climate are basically being shut out of the discussion.
Harrison Schmitt, geolog și pilot al modulului lunar în cadrul misiunii Apollo 17.
(fragment din interviul publicat online în Nature, 16 iulie 2009)
Simfonia Saturn V
Claudiu | 13 Februarie 2010 | 87122.88 | Tags: saturn5 | ComenteazăUn colaj din trei filme ce prezintă lansarea și zborul unei rachete Saturn V, pe un fond muzical de excepție. Prima parte a filmului prezintă lansarea înregistrată la 500 fps, versiunea HD împreună cu explicații poate fi gasită aici: http://vimeo.com/4366695. De asemenea, articolul de pe Gizmodo, unde am găsit filmul, este interesant și merită citit.
Newsletter parsec.ro
Claudiu | 14 Decembrie 2009 | 86951.42 | Tags: parsec.ro | 2 ComentariiParsec.ro are plăcerea să vă prezinte primul său Newsletter, în care sunt revăzute evenimentele care au marcat explorarea spaţiului cosmic de-a lungul anului 2009. Ştiri deja prezentate pe parsec.ro, un material detaliat despre Venus, dar şi materiale noi, într-un singur document, ediţie de colecţie, care poate fi tipărit şi citit lângă bradul de Craciun.
Newsletter-ul poate fi accesat şi descărcat de aici şi este un fişier PDF (aveţi nevoie de Acrobat Reader sau un program echivalent pentru a-l vizualiza).
Mulţumiri tuturor celor care au contribuit la acest newsletter cu sfaturi, comentarii sau corecturi ale materialului brut.
Motivaţional (7)
Claudiu | 1 Decembrie 2009 | 86917.18 | Tags: soyuz | Comentează
Imaginea orginală, rezoluţie mare, aici.
Motivaţional (6)
Claudiu | 1 Decembrie 2009 | 86916.67 | Tags: soyuz | Comentează