Popuniversuri

Claudiu | 8 Martie 2010 | 87184.01 | publicat în Starlog | Tags: , , , Comentează 

Subcultura pop și-a creat în ultimii zeci de ani propriile subdomenii care au evoluat datorită instrumentelor proprii: cinematograf (și televiziune), jocuri PC (și console) sau benzi desenate, dar și folosind instrumente clasice, cum ar fi cărțile, de pildă. Dintre toate aceste creații la limita dintre kitsch, artă sau mitologie modernă, voi detalia trei: Star Trek, Superman și Aliens.

Star Trek este pentru mulți dintre noi binecunoscutul serial de duminică după-masa cu căpitanul Picard. Dar asta reprezintă doar vârful icebergului. Star Trek a început într-adevăr ca un serial de televiziune, în 1966, în plină cursă spațială, așa că nu e de mirare că a avut priză la public. S-a extins apoi la un serial animat, au urmat nu mai puțin de 11 filme și încă patru seriale. Toate acestea au loc în același univers ficțional aproape coerent cu sine, o caracteristică importantă a mitologiilor moderne de care pomeneam mai sus. Star Trek nu înseamnă doar film, astăzi avem zeci de jocuri video (din care zeci de lumi persistente, prin vechile MUD-uri sau, mai recent, un MMORPG), sute de cărți și benzi desenate (și implicit zeci de audiobooks). Este așadar aproape imposibil pentru cineva să poată cuprinde și urmări toate producțiile Star Trek (iar dacă ar reuși, timpul, efortul și banii investiți ar reprezenta un sacrifiu enorm, la limita patologicului). Dacă nu toate producțiile sunt coerente, majoritatea încearcă să fie, prin raportarea la canon, la un set de întâmplări și caracteristici pe care mulți încearcă să le păstreze intacte și să nu le încalce, pentru a da veridicitate poveștilor lor și a celor care vor urma. Uneori, acest lucru este ocolit prin folosirea artificiului mereu salvator: universurile paralele și/sau călătoriile (înapoi) în timp. Coloana vertebrală a întregului fenomen Star Trek rămâne ecranul TV și cinematograful. Aici au loc evenimentele majore, care sculptează viitorul universului Star Trek. Cărțile și benzile desenate nu fac decât să ne repovestească întâmplări esențiale, cu lux de amănunte, sau să brodeze în jurul lor istorii noi. Se poate astfel stabili o cronologie a evenimentelor, chiar dacă aceasta este imensă ca volum (1.3MB de text).

Când vine vorba de Superman, lucrurile stau altfel. Structura fenomenului se bazează de această dată pe benzi desenate. Și tocmai datorită acest lucru, istoria lui Superman este mai puțin coerentă. Avem benzi desenate cu Omul de Oțel din 1938, într-un ritm destul de alert, cel puțin câte două numere pe lună. A fost imposibil ca personajele să rămână neschimbate de-a lungul timpului. Puterile lui Superman au variat, detalii ale originii lui și a altora s-au schimbat de-a lungul vremurilor, dar structura fundamentală este aceiași: ultimul supraviețuitor a planetei Krypton ajunge pe Pământ, unde are puteri ieșite de comun, pe care alege să le folosească în slujba adevărului și dreptății. Recent el moare, învie și are un castel de cleștar la polul Nord, amintindu-ne atât de miturile iudaice cât și de bătrânul nostru Făt-Frumos. Tonul benzilor desenate variază, de la un Superman amuzant, fără prea multe explicații ale puterilor sale, cu acțiuni aleatoare și uneori lispite de logică, până la un Superman al zilelor noastre, serios, ancorat în realitate, în care cel mai mic amânunt este explicat folosind un limbaj pseudoștiințific coerent cu el însuși (artificiu folosit des și în Star Trek). Aici filmele pentru marele sau micul ecran au avut doar rol de sprijin a cultului lui Superman, de cele mai multe ori ele fiind de-a dreptul caraghioase (Superman III, serialul Superboy din anii 80-90, Aventurile lui Krypto, etc). Universul lui Superman este unul alambicat, cu lumi paralele, reboot-uri, multiversuri, călătorii în timp frecvente, astfel încât aici este imposibil de stabilit un calendar al evenimentelor pe o perioadă de mai mult de 20 de ani de producții.

Aliens renunță la limbajul pseudoștiințific și la explicațiile detaliate în mare parte și își construiește universul pe teroare și frică de extratereștrii, în cele patru filme (plus două crossover-uri). Desigur, avem și aici benzile desenate care nu fac decât să umple artistic dorința multora dintre noi de a vedea cât mai multe detalii ale creaturilor din film. Probabil că aici, mai mult ca oriunde, benzile desenate erau necesare și bine venite, ele contribuind cel mai mult la expansiunea de evenimente din universul Aliens. Se folosește aici un alt truc al producțiilor pop masive: crossover-ul. Întâlnirea membrilor unui popunivers cu personaje din alt popunivers, care până în momentul crossover-ului erau complet separat și coerent cu sine însuși. Instrument folosit des în benzi desenate, acesta se manifestă și pe marele ecran: Alien vs Predator, de pildă. Și cam atât, dar în comics-uri lucrurile continuă până șa hilar: Batman vs. Aliens, Superman vs. Terminator sau chiar Star Trek plus X-Men! (probabil cea mai bizară, cu o oarecare fărâmă de logică, Patrick Stewart fiind pe maerle ecran, pe rând, atât căpitanul Picard între 1987 – 2002 cât și Professor Xavier, între 1994 – 2004). Aliens este, ca volum de evenimente, cel mai redus din cele discutate aici. O mână de filme, patru la număr (fără a socoti cele două Aliens vs Predator, oarecum în afara canon-ului), câteva zeci de benzi desenate, astfel că parcurgerea întregii istorii Aliens este un deziderat realizabil într-un interval de timp acceptabil și cu costuri reduse.

Toate aceste trei exemple nu ar fi putut penetra mentalul colectiv folosind doar sursa primară de manifestare (TV-ul pentru Star Trek, benzile desenate pentru Superman sau ecranul de cinema pentru Aliens). Toate au medii alternative de existență, de la cărți, jucării (numite de adulți action figures), brelocuri, hărți galactice, limbi artificiale, evenimente fictive, personaje recurente, etc. Lista mea de exemple de mitologii moderne ar putea fi completată cu Star Wars, Spider-Man și gașca de la Marvel, Harry Potter, Terminator, WarCraft (singurul dintre toate popuniversurile amintite aici care are ca origine și principală formă de manifestare jocul PC) și probabil recentul Avatar (presimt cărți, benzi desenate, action figures, gramatici și dicționare fictive, prequels, sequles, convenții anuale, poate și un MMORPG – dacă nu multe dintre acestea există deja). Trăim vremuri interesante, în care numeroase mitologii comerciale, care aduc zeci sau sute de milioane de dolari anual, sunt create simultan. Oare cum va fi perceput Star Trek sau Superman peste 500 de ani? Live long and prosper!

Comentarii

Comentează