Lansare WISE
Claudiu | 15 Decembrie 2009 | 86954.24 | Tags: wise | ComenteazăAcum mai bine de 16 ore, telescopul spaţial WISE al NASA a fost fost lansat de la baza forţelor aeriene SUA de la Vandenberg, la bordul unei rachete Delta II. Telescopul s-a poziţionat pe orbită cu succes şi deschiderea panourilor solare pentru alimentarea cu energie a avut loc conform planului. WISE are nevoie de energie pentru a-şi răci detectorii la temperaturi mai joase de -230 grade celsius, întru-cât fiind un telescop în infraroşu, WISE trebuie să fie mai rece decât obiectul observat. Obiectivul WISE este de a cartografia cerul şi de a observa asteorizi şi alte corpuri, toate acestea în segmentul infraroşu al spectrului electromagnetic.
Momentan WISE este funcţional şi se află în faza de calibrare, misiunea lui principală având să dureze 10 luni, timp în care hidrogenul lichid de la bord, folosind pentru răcirea detectorului se va epuiza.
Imagine: NASA/JPL-Caltech/IRAS/2MASS/COBE
Newest friend
Claudiu | 15 Decembrie 2009 | 86954.04 | | 4 Comentarii
Newsletter 2009
Claudiu | 14 Decembrie 2009 | 86951.54 | | ComenteazăParsec.ro are plăcerea să vă prezinte primul său Newsletter, în care sunt revăzute evenimentele care au marcat explorarea spaţiului cosmic de-a lungul anului 2009. Ştiri deja prezentate pe parsec.ro, un material detaliat despre Venus, dar şi materiale noi, într-un singur document, ediţie de colecţie, care poate fi tipărit şi citit lângă bradul de Craciun.
Newsletter-ul poate fi accesat şi descărcat de aici şi este un fişier PDF (aveţi nevoie de Acrobat Reader sau un program echivalent pentru a-l vizualiza).
Mulţumiri tuturor celor care au contribuit la acest newsletter cu sfaturi, comentarii sau corecturi ale materialului brut.
Newsletter parsec.ro
Claudiu | 14 Decembrie 2009 | 86951.42 | Tags: parsec.ro | 2 ComentariiParsec.ro are plăcerea să vă prezinte primul său Newsletter, în care sunt revăzute evenimentele care au marcat explorarea spaţiului cosmic de-a lungul anului 2009. Ştiri deja prezentate pe parsec.ro, un material detaliat despre Venus, dar şi materiale noi, într-un singur document, ediţie de colecţie, care poate fi tipărit şi citit lângă bradul de Craciun.
Newsletter-ul poate fi accesat şi descărcat de aici şi este un fişier PDF (aveţi nevoie de Acrobat Reader sau un program echivalent pentru a-l vizualiza).
Mulţumiri tuturor celor care au contribuit la acest newsletter cu sfaturi, comentarii sau corecturi ale materialului brut.
Your name on Venus
Claudiu | 10 Decembrie 2009 | 86941.6 | Tags: akatsuki, jaxa, plannet-c | ComenteazăJapanese Space Agency offers you the possibility to have your name orbiting Venus! Planet-C, the next planned mission to our sister planet can have your name and a short message (40 characters in total) on its aluminum side plates. Planet-C, also known as Venus Climate Orbiter and recently nicknamed Akatsuki (“dawn”, “daybreak”) is planned to launch next summer and reach Venus by the end of 2010 and its mission is to study the atmosphere of Venus using near-infrared cameras, ultraviolet instruments and radio equipment. You can leave you name and message here.
Update: The Planetary Society arranged with JAXA that names and messages to be collected from the Planetary Society’s website, located here. Hurry, the deadline is 8th of January and you can also get a certificate with your name on it if you do sign up.
Source: Emily Lakdawalla (The Planetary Society Blog).
Noi indicii despre forme de viaţă pe Marte
Claudiu | 9 Decembrie 2009 | 86937.83 | Tags: marte, metan | ComenteazăNivelul ridicat de metan din atmosfera lui Marte nu poate fi produs în totalitate de meteoriţii care lovesc Planeta Roşie, după cum au demonstrat cercetătorii într-o lucrare publicată în Earth and Planetary Science Letters. Asta datorită faptului că reacţiile care au loc în atmosfera marţiană între metan şi radiaţia solară duce la disiparea lui, însă Marte se pare că are o sursă de metan astfel încât concentraţii mari ale acestuia se găsesc constant în atmosferă, iar acest lucru nu se poate întâmpla prin procese fizico-chimice suferite de meteoriţii care penetrează atmosfera planetei, deoarece metanul produs în acest fel nu se poate acumula la nivelul existent în prezent. În urma calculelor efectuate de cercetători, anual s-ar produce 10 kilograme de metan prin dezintegrarea meteoriţilor în atmosfera marţiană, în timp ce cantitatea de metan care alimentează anual atmosfera planetei este de 100 – 300 tone de metan.
În acest caz, cercetătorii mai au de investigat două ipoteze: ori metanul este produs prin procese geologice la suprafaţa planetei, printr-un mecanism încă neverificat, ori responsabil de cantitatea mare de metan ar fi metabolismul unor microorganisme de pe suprafaţa lui Marte.
NASA şi ESA pregătesc o misiune comună în 2018 pentru a căuta sursa metanului de pe Marte.
Imagine: NASA Solarsystem Collection
Remember: Pioneer Venus
Claudiu | 9 Decembrie 2009 | 86937.55 | Tags: pioneer-venus | Comentează31 years ago, four probes from Pioneer Venus mission penetrated Venus’ atmosphere, carrying a lot of scientific instruments, giving us unprecedented insights about Venus’s clouds composition and dynamics. Here’s an official description of the mission, from NASA’s website:
Launch Date: 08 August 1978
Launch Vehicle: Atlas-Centaur
Mass: 290 kg (bus), 315 kg (large probe), 90 kg (each small probe)
Power System: Solar Array of 241 W (bus), Batteries (probes)The Pioneer Venus Multiprobe consisted of a bus which carried one large and three small atmospheric probes. The large probe was released on November 16, 1978 and the three small probes on November 20. All four probes entered the Venus atmosphere on December 9, followed by the bus.
The Pioneer Venus large probe was equipped with 7 science experiments, contained within a sealed spherical pressure vessel. This pressure vessel was encased in a nose cone and aft protective cover. After deceleration from initial atmospheric entry at about 11.5 km/s near the equator on the Venus night side, a parachute was deployed at 47 km altitude. The large probe was about 1.5 m in diameter and the pressure vessel itself was 73.2 cm in diameter. The science experiments were:
- a neutral mass spectrometer to measure the atmospheric composition
- a gas chromatograph to measure the atmospheric composition
- a solar flux radiometer to measure solar flux penetration in the atmosphere
- an infrared radiometer to measure distribution of infrared radiation
- a cloud particle size spectrometer to measure particle size and shape
- a nephelometer to search for cloud particles
- temperature, pressure, and acceleration sensors
The three small probes were identical to each other, 0.8 m in diameter. These probes also consisted of spherical pressure vessels surrounded by an aeroshell, but unlike the large probe, they had no parachutes and the aeroshells did not separate from the probe. Each small probe carried a nephelometer and temperature, pressure, and acceleration sensors, as well as a net flux radiometer experiment to map the distribution of sources and sinks of radiative energy in the atmosphere. The radio signals from all four probes were also used to characterize the winds, turbulence, and propogation in the atmosphere. The small probes were each targeted at different parts of the planet and were named accordingly. The North probe entered the atmosphere at about 60 degrees north latitude on the day side. The night probe entered on the night side. The day probe entered well into the day side, and was the only one of the four probes which continued to send radio signals back after impact, for over an hour. More detailed information on the probes is available.
The Pioneer Venus bus also carried two experiments, a neutral mass spectromenter and an ion mass spectrometer to study the composition of the atmosphere. With no heat shield or parachute, the bus survived and made measurements only to about 110 km altitude before burning up. The bus was a 2.5 m diameter cylinder weighing 290 kg, and afforded us our only direct view of the upper Venus atmosphere, as the probes did not begin making direct measurements until they had decelerated lower in the atmosphere.
Cele mai vechi galaxii
Claudiu | 8 Decembrie 2009 | 86936.35 | Tags: hubble | ComenteazăHubble a profitat de upgrade-urile recente şi şi-a îndreptat din nou atenţia spre trecut, rezultând o imagine care conţine lumina de la cele mai vechi galaxii fotografiate vreodată. Camera cu care s-au făcut observaţiile este o cameră în infraroşu, deoarece lumina de la astfel de corpuri vechi este deplasată spre regiunea infraroşie a spectrului, datorită expansiunii universului.
Galaxiile observate de Hubble s-au format la 600 de milioane de ani după Big-Bang, adică aproximativ acum 13 miliarde de ani. Pentru a le fotografia, Hubble a folosit un timp de expunere de 173 000 secunde pe durata a patru zile din august 2009. Deoarece ochiul uman nu poate percepe radiaţia infraroşie, culorile din imagine sunt adăugate ulterior (codul fiind următorul: albastru: 1.05 microni, galben: 1.25 microni, roşu: 1.6 microni).
Datele provenite de la această observaţie stau la baza a deja 12 articole ştiinţifice, trimise publicaţiilor de specialitate.
Imagine: NASA, ESA, G. Illingworth (UCO/Lick Observatory and the University of California, Santa Cruz), R. Bouwens (UCO/Lick Observatory and Leiden University), HUDF09 Team.