Kopiernicus – pe lista neagră

Claudiu | 25 Februarie 2008 | 85154.99 | Tags: | 7 Comentarii 

Mi-am listat patru seturi de câte 60 de foi, pentru a le citi mai bine, pe tren, la munte sau la mare, in orice împrejurare. Şi cum imprimanta pe care o am în dotare este atât de inteligenă încât ştie ce e aia o carte, am profitat şi le-a tipărit în modul booklet. Deci tot ce aveam de făcut mai departe era sa tai setul de 60 de coli în două, partea din stânga să o rotesc peste cea din dreapta, o spiralare şi gata cărticica! Simplu, nu?

Ajung cu gânduri mari la Kopiernicus. Aici, o singură doamnă era liberă, puţin supraponderală, cu fundul mare revarsat pe un biet scaun, ronţăia un măr verde, probabil cu gândul la o siluetă Schifferiană. Salut frumos, îi explic cam ce era de făcut. Oftează, se ridică cu greu de pe scaun, cu un aer de vânzătoare de bilete de la CFR, îmi ia foile şi se uită peste ele. Îi explic, încă o dată, îi spun să le pună la ghilotină şi îi arăt cum să le lege afterwards.

Ea: “Dar nu or să se amestece? De ce le-aţi tipărit aşa?!”
Eu: “Păi vă rog să aveţi grijă să nu se amestece, că data trecută am avut două şi le-aţi amestecat” (lucru adevărat, descoperit pe plajă, când brusc pagina următoare era cu totul din altă carte… dar să continuăm).
Se uită jignită la mine, oftează, se uită la ghilotină, la foile mele, se sprijină de pe un picior pe altul, ca şi cum nu ştia de unde să înceapă.
Eu: “Păi nu le tăiaţi pe toate deodată?!” (naivul de mine, credeam că un copy center de talia lui Kopiernicus are o ghilotină mai profi)
Ea, găsind oarecum salvarea, văzând că “se poate scoate”: “Ah, nu, numai cate trei-patru coli deodată”.
Exasperat, îmi iau foile şi plec.

Cât de greu poate fi să tai nişte foi şi să le spiralezi? La Kopiernicus, imposibil.
Cred că în curând îmi fac la ei un abţibild cu “This thing is NOT recommended by Starlog” şi îl lipesc PE FRUNTE LA VACA AIA!

Să râdem cu Antifa

Radu | 25 Februarie 2008 | 85153 | Tags: | 31 Comentarii 

O bijuterie, antifa.ro, recomand parcugerea tututor posturilor. Ce e trist e că maimuţele astea îşi măresc numărul cu fiecare an ce trece, în majoritatea ţărilor europene. Demonstraţii “anticapitaliste” de 1 mai ne mai lipsesc…

Antifa, s.n. – Specie de comunist mic si paduchios, pe cale de disparitie. De obicei nativul din aceasta specie poate fi gasit in jurul barurilor si speluncilor de ultima speta. Este recunoscut usor prin frizura tip “creasta”, “dreadlocks” (sau rasta), “skinhead” (subspecia “bald punks”) sau “chelsea girl”, pentru antifa de sex (pardon, “gen”) feminin. In conditii de vizibilitate redusa (ceata, intuneric etc), poate fi detectat prin zornaitul de lanturi, folosite pentru a propovadui pasnic doctrina marxist-leninista. Fioros la infatisare, bate recordul mondial la 100 m garduri atunci cand este provocat. Manifesta tendinta de a se imprieteni cu minoritatile de orice tip (sexuale, rasiale, etnice), relatie in general unidirectionala.

Ocupatie: niciuna, de obicei. Cand i se permite, cerseste bani “ca sa intre la metrou”, se drogheaza si bea pana se pisa pe el. In anumite cazuri mai disperate, nativul se ocupa cu talharia si vandalismul, dupa care are si el parte de un “bestial devastation”, cu sens schimbat insa, la sectia de politie din cartier.

Durata medie de viata: 30 de ani. Cauza mortii: in principal intoxicatie cu alcool, droguri sau asfalt. Alte posibile cauze de deces: moarte violenta, prin ciocnirea cu un “fa”.

In cazurile fericite e recuperabil, tratamentul-soc constand in mai multe perechi de palme administrate de taticul pus sa plateasca amenda pentru ispravile odraslei.

Cât CO2 produce un om?

Cristian | 21 Februarie 2008 | 85143.16 | Tags: | 1 Comentariu 

Guvernul britanic s-a declarat întotdeauna foarte apropiat de supuşii săi. Iată-l acum pătrunzându-le în case. Nu ca să le măsoare potenţa sexuală şi fertilitatea, ci emisiile de gaze şi alte reziduuri poluante. Supusul este invitat, deci, pe un site unde va face un test de poluare. “Eşti întrebat în ce fel de imobil locuieşti (casa, bloc), câte camere ai şi ce sistem de încălzire foloseşti. Apoi, trebuie să “declari” câte becuri ai în casă, şi câte dintre ele sunt ecologice, ce aparate deţii, cât de vechi sunt şi cât funcţioneaza ele în fiecare zi. Pentru a putea socoti cat poluezi, britanicii mai întreabă câta apă foloseşti, dacă foloseşti sau nu repartitoarele de la calorifere şi ce mijloace de transport foloseşti şi cât mergi pe jos.” – conform site-ului 9AM.

Acum, după ce s-a stabilit că noi (oamenii) şi vacile producem cele mai multe noxe propun autosuprimarea noastră, sinuciderea universală, fiecare cu o vacă de grumaz, să lăsăm maşinile nepoluante să trăiască în pace. Fie lumea a lor.

Dar, până să sosească clipa aceea, propun ca primii care să-şi ţină răsuflarea, pentru a nu mai produce temutul CO2 (codoi), să fie înşişi ecologiştii. Da, da, ăia care se ţâpă pe jos când vin poliţiştii să dezinfecteze locul demonstraţiei lor “paşnice” şi să rupă “lanţurile umane” de protest.

Între timp - vezi şi ultimele mele comentarii despre talentul nostru de mimi, simulatori şi imitatori - hopa, şi guvernoiul român se face că aprobă documentaţii peste documentaţii şi organizează consistente…conferinţe şi bufeturi reci cu teme ecologice, dă legi, care nu vor fi în veci aplicate (măcar de ar fi). Noi am putea da altora lecţii de petocultură (cultivarea, combaterea dăunătorilor, prăşirea PET-urilor pe glii, holde şi hotare).

Cat CO2 produce un om intr-un an?

Star Trek XI Postponed

Claudiu | 20 Februarie 2008 | 85141.86 | | 15 Comentarii 

Au inceput filmarile la Star Trek XI, dar data lansari s-a amanat din 25 decembrie 2008, undeva prin mai 2009, din motive pur comerciale, spun ei. Eu nu cred ca oamenii s-ar fi inghesuit in ziua de Craciun sa vada Star Trek, asa au facut cu Nemesis si s-au mirat ca a avut incasari putine, mai ales ca in acea perioada a fost lansat si ceva Lord of the Rings.

Alte stiri: desi initial se vehicula ca Amanda (Winona Ryder!), mama lui Spock, ar fi vulcaniana, lucru ce ar viola continuitatea deja stabilita, s-a stabilit, Amanda ramane femeie (as in human female).

Ideea care persista este ca noul film va re-imagina (un cuvant la moda in cinematografia ultimilor ani) universul lui Kirk si Spock.

Shatner este tot pissed-off ca nu a fost chemat pe platouri, as opposed to Nimoy, care este Spock, intr-un rol principal. Drept urmare, Shatner a inceput sa scrie cateva carti care au ca subiect intamplarile lui Kirk si Spock in tinerete, adica exact subiectul filmului. Patetic.

Trailerul oficial este disponibil de ceva vreme, la adresa: http://www.paramount.com/startrek/

I miss Picard, Riker and USS Enterprise NCC-1701-D :(

F1 madness

Claudiu | 19 Februarie 2008 | 85138.63 | Tags: | 2 Comentarii 

Citez de pe HotNews:

Functionarul german Michael Arndt, din Hannovra, a construit la dimensiuni reale din bete de chibrit si tinand cont de fiecare detaliu in parte monopostul McLaren cu care finlandezul Mika Hakkinen a cucerit titlul mondial in Formula 1 in anul 1999, informeaza Gazzetta dello Sport.
Pentru “mica nebunie” pe care o tine la domiciliu, Arndt a folosit 956.000 de chibrituri si 1.686 de tuburi cu substanta (super glue) care sa lipeasca betele de chibrit ca intr-un adevarat puzzle.
Suma totala investita in propriul monopost de Formula 1 a fost de aproximativ sase milioane de euro, la care se adauga alti sase ani jumatate de munca asiduua. Opera de arta respecta fidel dimensiunile si caracteristicile tuturor elementelor modelului MP 4/14, de la suspensii si pana la oglinzi.

Prima chestie: cat de sărit de pe fix trebuie să fii sa faci aşa ceva?
A doua chestie: Hotnews, in loc sa puna o poza cu monopostul de chibrituri, pune poza cu masina de F1. Wow… Didn’t see that coming. Cat de detaliat a fost? A facut oare si centurile de siguranta, franele sau benzina din motor? Orice replica isi are niste limite, mai ales cand e facuta din bete de chibrit.
A treia chestie: sa fie un chibrit 1 euro si 10 euro tubul de super-glue. Si tot iesim undeva in jur de 1 milion de euro. Plus ca, omul isi cumpara un monopost adevarat de banii aia, conform acestui site.

Autonomia suicidului

Cristian | 19 Februarie 2008 | 85137.71 | Tags: | 38 Comentarii 

Ca să pară că promovează şi ei politic interesele alegătorilor (în cazul acesta, o minoritate etnică), politicienii UDMR au “speculat” (conform limbajului convenţional ziaristic) declaraţia de independenţă a minusculului Kosovo (1,8 milioane locuitori) şi au comis nişte aluzii străvezii cum că s-a creat un precedent şi pentru Ţinutul Secuiesc.

Nu voi avea abilitatea, în cele ce urmează, să încropesc un studiu cu pretenţii, ci doar voi atinge nişte aspecte. În primul rând, trebuie să mă declar satisfăcut de poziţia României de nerecunoaştere a proclamaţiei de la Priştina, care conduce la apariţia unui nou stat artificial, ilegal şi preponderent islamic pe harta Balcanilor (nu zic a Europei, pentru că e deja prea mult). Atât preşedintele cât şi premierul au respins la unison ideea – remarcabil consens, în condiţiile conflictului deschis dintre ei. În spiritul strategiei mai mult generos-ceţos-filosofice (gen: “fie ce-o fi”) decât concrete, propagată ad-hoc de UE, Kosovo-ul odată “neatârnat” ar urma să fie susţinut (forţat?) pentru integrare. Să intergrezi ce? O pătură socială de interlopi, care se află la hăţuri în prezent în regiune? A dovedit între timp niscai US geostrategic authority că independenţa ar umple automat stomacul şi alungă deochiul corupăciunii?

A recunoaşte independenţa unei enclave cu statut incert, în condiţiile în care, pe propriul teritoriu, deţii astfel de zone unde politicienii de etnie maghiară aţâţă o stare de tensiune nejustificată, ar fi fost o atitudine schizofrenică, contraproductivă, destabilizatoare. De asemenea, privind dinspre “colţul” udemerist şi, prin extensie, maghiar autohton, a trâmbiţa şi a începe chiar să crezi sincer în autoguvernarea profundă a unei regiuni geografice (centrul ţării) aflată sub pragul clasic al sărăciei, nu denotă mai mult decât nostalgii iredentiste, total rupte de realitatea economică, de gândirea lucidă. În UDMR sunt destui politicieni cu capul pe umeri, bine şcoliţi, poate cei mai instruiţi politicieni din Parlament. Să promovezi, totuşi, izolaţionismul, cunoscând situaţia tristă de la faţa locului, e o viziune îngustă, posibil suicidară etnic, pe termen lung.

Nu sunt chiar atât de progresist în privinţa noilor idei politice şi geopolitice, totuşi nu mă pot abţine să nu simt anacronismul separatismelor pe criterii etnice, enclavizarea măruntă, închiderea în sine a unor comunităţi deloc numeroase, obsesia autonomiei, acum, în secolul XXI. Valabil şi pentru visarea deznădăjduită la apelativul “Mare”, adăugat în coada denumirii unei ţări: Serbia Mare, Ungaria Mare, România Mare. Reîntorcându-mă, nu izolarea şi consanguinitatea au asigurat viitorul şi istoria naţiunilor. Or, din cunoştinţele mele, consanguinitatea (extind puţin înţelesul acestui termen) în Mureş-Harghita-Covasna este o practică obişnuită, pusă în practică meticulos, sub teroarea gândului că cineva s-ar putea metisa cu români!

Închipuiţi-vă că s-au găsit câţiva parlamentari unguri, cetăţeni români, care s-au deplasat în Kosovo ca să asiste la sărbătorirea separării! Îmi imaginez că inteligenţa şi cultura (erudiţia) nu-ţi mai folosesc la nimic în cazul în care ai fost crescut sub obsesia şi delirul separatismului, încă din familie. Ideea fixă a segregării etno-rasiale, aplicată în alegerea cercului de prieteni, în şcoala urmată (sigur, în limba maternă), apoi, dacă e posibil, la locul de muncă nu cred că poate îndrepta nici către aşa-zisa dezvoltare personală (cum faci carieră vorbind doar limba maternă într-o ţară în care alta e limba oficială?), nici către ipocrita partitură a multiculturalismului, mereu cântată de liderii UDMR (sau de cei basci, ca să nu pară că am antipatii unidirecţionale), ci către limitare, către un fel de prostire în grup, provincializare şi primitivism tribal, parohial, neconforme vremii în care trăim, ci specifice sec. XIX, ori timpurilor mai întunecate.

Ca să justific cumva titlul senzaţionalist: dacă o să consultaţi statisticile, veţi remarca localizarea “polului” sinuciderilor taman pe întinderea “secret” planificatei regiuni autonome maghiare. Fără să tratez cu deriziune această cumplită stare de fapt, îndrăznesc să consider că înalta rată a sinuciderilor din zonele preponderent locuite de maghiari are, pe lângă posibile cauze economice, şi unele de ordin personal şi cultural: bombardamentul istoric neostoit cu idei izolaţioniste, puriste, implantarea unui rasism subliminal, ambele efectuate de elitele politice, culturale şi religioase ale minorităţii în discuţie, sfâşie la propriu conştiinţele şi exacerbează ambiţiile oamenilor de rând. În plus, ştiaţi că secuii adevăraţi nu se ţin a fi unguri, ci un neam diferit? Ce proiect de stat cu fundamente reale ar putea dori să-şi înceapă existenţa cu o asemenea moştenire?

#666

Claudiu | 14 Februarie 2008 | 85123.73 | Tags: | 5 Comentarii 

Fie o pizza cu raza z si grosimea a. In acest caz, volumul se poate scrie astfel: pi*z*z*a. Whoa…
(from: http://slashdot.org/pollBooth.pl)

(Acesta este mesajul cu numarul 666 de pe Starlog).

Un abuz – reglementarea calomniei pe net

Cristian | 13 Februarie 2008 | 85121.25 | Tags: | 6 Comentarii 

Se vorbeşte în târg că au apărut “apărătorii de reputaţie” pe internet. Firme ca „ReputationHawk“, „International Reputation Management“, „Reputation Defender“ sau „Done! SEO“ împing site-urile cu infamii spre ultimele pagini ale căutării Google. Contra cost. Chiar aş vrea să ştiu ce nume se ascund în spatele unor asemenea firme-aberaţii. Să văd, adică, ce terminaţii au acele nume de familie.

E cunoscut, nu am crezut niciodată că o reputaţie autentică se poate construi şi apăra în justiţie sau cu companii de PR. Şi aici, recurg la înţelesul ad litteram al substantivului “reputaţie”. Omul însuşi este reputaţia. Ea creşte sau scade odată cu faptele lui. Iar detractorii săi, oricât s-ar screme, nu-l pot dovedi de cretin sau incompetent, prin intermediul vorbelor denigratoare, atâta vreme cât el chiar este un individ valoros. Calomnia nu înseamnă loboctomie.

Acum câteva zile, citeam şocat ceva despre Jean-Marie Le Pen, extremistul de serviciu din Franţa. Orişicât, un bunicuţ agresiv care are mai multe motive decât la noi, Vadim al nostru, să fie ostil nefrancezilor. A fost condamnat la 3 ani cu suspendare şi o amendă consistentă pentru ce? Pentru că a afirmat că ocupaţia nazistă din Franţa nu a avut cine ştie ce duritate. Cu toţii ştim că aşa este, deci care e noutatea şi ilegalitatea? Poate că omul s-a referit la faptul că francezii au avut ocazia să-şi ducă mai departe, nestingheriţi, curvuşagurile zilnice, în timp ce evreii erau deportaţi în masă. Chestia e, şi aici voiam să ajung, că în această ţară nu poţi face re-evaluări personale, nici măcar la o bere, despre cutare sau cutare ocupaţie. Intri la zdup. Încurajezi ororile, cică. Bine că le “încurajezi” acum, după 69 de ani, iar atunci când s-au întâmplat, nu-i bai că “anumite ţări” nu au tras un cartuş în sprijinul Cehoslovaciei, Poloniei, etc.

Aşa că, dacă plăteşti gras, 30 – 40 000 de dolari, timp de 6 luni, companiile de protejare a demnităţii ţin afirmaţiile depreciative despre tine la capătul listei Google. În faţă scot doar consideraţiile măgulitoare.

Citeste articolul “Spalatorii reputatiilor pierdute pe net” integral in Cotidianul

Next Page →