Dangerous
Claudiu | 26 Noiembrie 2007 | 84903.97 | Tags: Fun, Life | 8 ComentariiAm găsit la Altex DVD-ul video cu concertul lui Michael Jackson din 1992, de la Bucureşti, din cadrul turneului Dangerous. Superb. Concert care a fost cumpărat la vremea respectivă cu o sumă record de HBO şi care i-a adus audienţe uriaşe la acea dată. Cu siguanţă că a fost unul din cele mai bune concerte a lui Michael Jackson de care acesta a avut parte.
Un Michael Jackson în formă, care a adus la extaz un stadion de oameni proaspăt ieşiţi din comunism. Regele apare pe scenă şi stă nemiscat minute bune, timp în care mulţimea zbiară fără oprire. Când simte el că românii nu mai au aer în plămâni, îşi mută brusc privirea, printr-o zvâcnire rapidă a capului, în stînga. Mulţimea este din nou în extaz. După încă câteva minute îşi dă ochelarii jos, cu o răbdare infinită şi începe Jam, prima piesă de pe Dangerous. Stadionul fierbe din nou. Oameni leşinaţi, ochi care plângeau cu câte două de rânduri de lacrimi naturale pe un singur obraz, aşa cum nici un regizor nu a îndrăznit să inventeze pe vreo peliculă.
Îmi aduc aminte cum am urmărit concertul la TVR, cum s-a luat curentul şi cum am plâns de nervi. Cât de invidios am fost a doua zi la şcoală, când toţi colegii şi profesorii povesteau despre concert. Îmi aduc aminte cum mi-am cumpărat de la Oscka (obor Arad) o casetă pirat cu copertă albastră cu Dangerous, prima mea casetă audio şi pe care am ascultat-o probabil de sute de ori la walkmanul la fel de proaspăt, Omega. Le mai am pe ambele, atât caseta cât şi walkmanul, în perfectă stare de funcţionare, chiar dacă probabil entropia şi-a făcut simţit efectul pe banda audio.
Sunt curios dacă cineva a mai provocat un asemenea fenomen. Eu nu îmi pot imagina vreun artist contemporan care să reproducă sau să depăşească fenomenul Michael Jackson şi efectele acestuia pe stadioane.
The Cylons are back!
Claudiu | 26 Noiembrie 2007 | 84903.68 | Tags: SciFi | 8 Comentarii- Kara Thrace will lead the human race to its end.
- What?!
- She is the hell of the apocalypse, the harbinger of death, they must not follow her.
Battlestar Galactica: Razor este un film TV care introduce noul şi ultimul sezon din Battlestar Galactica. Poate numai episodul pilot (miniseries) a fost mai bun decât Razor. Vom afla amănunte care au avut loc la bordul lui Pegasus, o vom cunoaşte mai bine pe Helena Cain, fostul amiral, şi subordonaţii săi, vom vedea cum o femeie poate fi un bun căpitan în vremuri de război (nu spun decât că Kathryn Janeway is sooo pussy compared to Helena Cain!).
Acţiune, efecte speciale, actori buni, dileme morale, razboi, nave spaţiale, tot ce mi-aş putea dori, Battlestar Galactica umple vidul lăsat de Star Trek şi reconfirmă faptul că este cel mai bun SF al ultimilor ani (“Enterprise” doesn’t count as Star Trek).
Anul viitor vom avea ultimele episoade, până atunci nu rataţi Razor.
Destăinuirile Prisciliei 2
Luci | 25 Noiembrie 2007 | 84901.05 | Tags: WWT | 1 ComentariuDimitr cum ne-a văzut intrând a făcut un semn să ne apropiem de o măsuţă de fier şi ne-a invitat să luăm loc pe nişte scaune, de asemenea metalice.
- Doamna Priscilia ce bine îmi pare să vă văd, a trecut ceva vreme de când nu v-am văzut..
- Şi mie îmi pare bine să te întâlnesc Dimitr, ei sunt colegii mei de muncă de la WWT – acolo lucrez acum, nu mai sunt la Köln de 5 ani – el e şeful, cmd. G, ea e soţia lui, ofiţer Mirr, iar el e un coleg, Greuceanu. Care e povestea ta Dimitr, se spunea că după ce te-au internat aici n-ai mai vorbit. Ce s-a întâmplat?- Păcat ca n-aveţi voie decât 15 minute să staţi cu mine dar vreau să vă spun pe scurt ce s-a întâmplat atunci…Doamne, e groaznic… îmi vine foarte des în minte filmul acesta… e dureros, mi-am pierdut sora în acea seară…- Linişteşte-te Dimitr, încercăm să te ajutăm…
- Era seara de 1 aprilie 1995, mă întorceam împreună cu sora-mea de la o bătrână ce o îngrijeam că nu aveam pe nimeni – tatăl meu a murit în 1993, a avut accident cu KAZ-ul, maşina cu care transporta butelii iar mama mea a murit când eu am avut 12 ani. Ne-a promis baba că o să ne lase totul. Era o cunoştinţă bună de-a mamei mele, care era pe jumătate bulgăroaică…
- Tu de când te-ai mutat în Bulgaria, întrebă Mirr?
- Din 1994, în Rusia am vândut tot ce aveam şi ne-am mutat la Sofia să o îngrijim pe bătrână…
Şi era destul de întuneric, aveam de parcurs vreo 2 km pe jos şi aveam de trecut pe lângă o pădure unde era de altfel şi groapa de gunoi a cartierului. Când deodată am văzut nişte lumini. Gina a zis “Oare ce sunt cu luminile astea, e trecut de ora 10.” “Hai să vedem îi zic..”
- Doamne, de nu ne-am fi dus ea ar fi fost şi astăzi în viaţă, a spus Dimitr cu lacrimi în ochi.
- Nu lua vina asupra ta…nu eşti tu răspunzător pentru ce s-a întâmplat, încearcă să ne spui mai departe.
- Ajungem până în locul cu pricina şi ne ascundem după o grămadă de crengi. Era o maşină de 1,5 t, descărca ceva… din unghiul în care eram mi s-a părut că erau ceva cutii de carton, v-am spus, nu se vedea prea bine… La un moment dat i s-a părut Ginei că vede corpuri umane printre cutiile de carton. A ieşit de după crengi încercând să se apropie. Şoferul terminase de descărcat şi a început să facă manevre de îndreptare a camionului… în momentul acela a pus farurile pe sora-mea şi a fost observată de şofer.
- Câţi au fost? Întrebă Greuceanu.
- Cred că 3. Atâţia am văzut eu. S-ar putea să fi fost în cabină 1 sau 2… nu ştiu…
Deci, cum spuneam, sora-mea a fost observată de şofer care a strigat: “L, Shomaj, vedeţi că avem vizitatori… uite-acolo, rezolvaţi problema…” În momentul acela o strig pe Gina şi îi spun să o luăm la fugă prin pădure. Îi zic să se ţină după mine până ieşim de aici…
Cei doi s-au îndreptat înspre locul în care eram noi… noi deja am rupt-o la fugă, ei după noi… La un moment dat o pierd pe Gina, n-am mai simţit-o în spatele meu… alergam… nu m-am oprit m-am întors în spate şi am strigat-o o dată. Nu mi-a răspuns, am continuat să alerg. Aud însă un ţipăt al ei si atunci m-am oprit. Am strigat-o încă o dată după care am rupt-o la fugă cu lacrimi în ochi prin pădure cu mare durere. Am ieşit din pădure şi am alergat pe câmp până nu am mai putut. M-am oprit lângă un podeţ… cei doi mi-au pierdut urma. M-am adăpostit sub acel podeţ şi fiind destul de frig afară pentru această perioadă am dat foc la câteva sticle de plastic şi ceva vreascuri ce le-am găsit pe acolo. Am dormit vreo 3 ore şi după ce m-am trezit am început să alerg în continuare. Am ajuns într-un sat de lângă Sofia şi distrus de durere mi-am bătut un cui în limbă după care am lovit un poliţist cu o cărămidă în cap.
M-au legat şi m-au dus la un ospiciu din Sofia, au zis că sunt nebun… toate testele psihologice la care m-au supus au ieşit negative, au spus că eu mi-am omorât sora şi că am ascuns trupul ei. A fost o perioadă oribilă însă aici eram în siguranţă… probabil că cei 3 încă mă mai căutau…
- Şi în St. Petersburg când ai ajuns? Am întrebat
- În 1999.
- Şi cum ai rezistat? Nu îmi pot imagina…de-a dreptul … n-am cuvinte…
- A fost greu. La început am avut o încăpere de 2×2 în care erau camere video peste tot, îmi urmăreau fiecare mişcare… foarte greu a fost să mă abţin… Şi mai dureros a fost că mi-a pus moartea surorii mele în cârcă… Când am auzit că a fost găsit trupul Ginei am vrut să rup tăcerea şi doar Priscilia a fost singura care mă mai putea ajuta…
De aici de la spital îi ştiu pe toţi: de exemplu tipul de la poartă are o fată de 3 ani înfiată pentru că nevasta-sa nu a putut să aibă copii, doctoriţa care mă îngrijeşte stă la ţară şi are o fermă de cai iar în week-end-uri e damă de companie într-un cartier de lux din Moscova. Gardianul ce v-a dus stă în chirie că şi-a pierdut toţi banii la jocuri de cărţi, are un cont pe hi5 şi stă pe chat cu nopţile. Şi ar mai fi…
Nici nu a terminat fraza că acelaşi gardian care ne-a condus la început în încăperea lui Dimitr ne anunţă că timpul a expirat.
- Promitem că o să te scoatem de aici, o să trimit o echipă de la WWT Moscova să te elibereze de aici… promit! Eşti singurul pion în acest caz controversat! Promit că o să ne întâlnim în curând… O să îţi aduci aminte de cmd. G!
Am ieşit din încăpere foarte emoţionaţi de povestea lui… cu siguranţă că vom afla mai multe însă, abia aştept să îl scoatem din ospiciu… o să mai stăm o vreme prin Rusia! Totul devine interesant…
Nume de cod: 2038251107
G out!
Moartea Universului
Claudiu | 25 Noiembrie 2007 | 84899.85 | Tags: Dezastre | 2 ComentariiVă îngrijoarează încălzirea globală şi efectele ei asupra Terrei sau asupra generaţiilor următoare? Well, he have bigger problems. Se pare ca mecanica cuantică cauzează moartea prematură a Universului. Cel puţin aşa susţine Lawrence Krauss, cunoscut pentru caţile sale “Physics of Star Trek” şi “Beyond Star Trek”, domnul Krauss fiind de altfel un binecunoscut profesor de fizică, cu multe lucrări de popularizare a fizicii moderne la activ.
Conform mecanici cuantice, observarea stării unui sistem cuantic îi va schimba acestuia comportarea. Aşadar, prin detectarea particulelor care compun energia întunecată, am modificat modul acestora de dezintegrare, lucru care va duce la o moarte prematură a Universului.
Fascinant!
S-a tras cortina peste preliminarii…
Luci | 23 Noiembrie 2007 | 84894.67 | Tags: Sport | ComenteazăMiercuri s-au încheiat partidele pentru preliminariile Campionatului European din Austria şi Elveţia de anul viitor. Am să prezint pe scurt concluziile din fiecare grupă…
Grupa A
Deşi au terminat grupa pe primul loc, polonezii se califică în premieră la un Campionat European şi o a doua calificare consecutivă la un turneu final (după Mondialul de anul trecut). Portughezii aveau nevoie de un egal în ultima etapă cu Finlanda pentru a se califica, egal ce l-a şi obţinut. Sârbii ar fi trebuit să învingă pe polonezi, pe teren propiu şi sâmbătă în restanţa cu Kazahstan pentru a spera însă şi Portugalia trebuia să piardă cu Finlanda! O grupă în care decepţia s-a numit Belgia, echipă ce nu se regăseşte fiind într-un lung proces de reconstrucţie…
Grupa B
Favoritele Franţa şi Italia s-au calificat braţ la braţ, doar Scoţia a încercat să fie surpriza, înecându-se însă pe final de preliminarii…
Grupa C
Concluziile acestei grupe s-au scris sâmbătă în decisivul meci Norvegia – Turcia 1-2 când nordicii au spus “bye bye” Europenelor. Degeaba şi-au pus speranţa că Bosnia va încurca Turcia pe terenul otomanilor că nu a fost deloc aşa, “buturuga mică” a pierdut la limită 1-0. Grecia a terminat grupa la distanţă de 7 puncte faţă de Turcia calificându-se fără emoţii la competiţia pe care acum 4 ani a câştigat-o!
Grupa D
O altă grupă în care favoritele şi-au spus cuvântul, Cehia şi Germania au terminat la diferentă de 12 respectiv 10 puncte faţă de a treia clasată, Irlanda.
Grupa E
Toţi ochii erau aţintiţi spre partida Anglia – Croaţia, englezii aveau nevoie doar de un rezultat de egalitate ca să meargă la Euro în timp ce croaţii erau calificaţi. Dar să mă întorc puţin în timp… sâmbătă, contra-candidata englezilor la calificare Rusia avea meci în Israel. Englezii au pulsat cu banii si autoturisme ca să-i motiveze pe jucători să-i bată pe ruşi… ceea ce s-a şi întâmplat, Israel a câştigat cu 2-1 pe final de meci şi a reaprins sperantele în sufletele englezilor. Dacă ruşii ar fi câştigat această partidă, meciul cu Croaţia conta doar pentru că trebuia bifat deoarece ruşii aveau în ultima etapă cu Andorra. Miercuri a fost rândul ruşilor să le promită croaţilor “bunătăţi”… un succes al esticilor ar fi însemnat calificarea lor…
Mirecuri seară mi-a fost dat să văd unul din cele mai bune meciuri din ultimii ani, am descoperit o formaţie croată extrem de ambiţioasă cu un joc rapid şi spectaculos, de parcă ei ar fi trebuit să câştige neapărat pentru a se califica la turneul final. A fost 0-2 la pauză şi zâmbetele celor de pe Wembley erau îngheţate, dar nu datorită vremii…
Steve Mc Laren (fostul antrenor de la Middlesbrough) a introdus la pauză pe Beckham şi jocul s-a schimbat în bine. Englezii egalează însă croaţii nu se predau şi împinşi din tribună de un public croat extrem de numeros marcheză pentru 2-3, scor ce se menţine până la final. Fanii englezi îşi apostrofează favoriţii fruierându-i copios în timp ce croaţii se îmbrăţişează ca după un succes foarte important iar în Rusia vânzările la vodka au crescut considerabil…
Grupa F
Spania şi Suedia şi-au pregătit biletele la Euro încă din urmă cu câteva etape fiind favoritele acestei grupe, singura care a încercat să se opună celor două a fost Irlanda de Nord, fiind surpriza plăcută a grupei, o perioadă de timp s-a aflat chiar şi pe locul 1! La polul opus s-a aflat Danemarca, fiind doar o umbră a echipei la care evoluau cu succes prin anii `90 fraţii Laudrup, Povlsen, Wieghorst sau Nielsen…
Grupa G
În această grupă, la tragerea la sorţi Olanda era favorită certă, pentru locul 2 se luptau Bulgaria şi România. În preliminariile trecute olandezii ne-au învins în ambele partide iar cu bulgarii am mai avut de furcă, în `91 chiar am ratat calificarea la Euro 92 după dubla cu ei (0-3 în ţară şi 1-1 în Bulgaria). Aşadar se anunţa o grupă cel puţin interesantă…
România a luat faţa Olandei la aceste preliminarii, smulgându-le 4 puncte, prestând şi un joc plăcut ochiului… Bulgarii la rândul lor ne-au luat 4 puncte dar asta contează doar pentru statistică şi chiar dacă nu am mai căştigat cu vecinii noştrii din 1989, vom fi la Euro în timp ce ei ne vor privi la televizor.
Sincer să fiu nu mă aşteptam să termine românii pe 1 dar se pare că naţionalaluimutuşichivu a ajuns la maturitate şi chiar am pretenţii de la ei ca la anu`să se claseze cât mai sus !
Tragerea la sorţi a grupelor va avea loc pe 2 decembrie la Lucerna, echipele au fost plasate în urne după cum urmează:
Urna 1 – Grecia, Austria, Elveţia, Olanda
Urna 2 – Croaţia, Italia, Cehia, Suedia
Urna 3 – România, Germania, Portugalia, Spania
Urna 4 – Polonia, Franţa, Rusia, Turcia
Tu alegi?
Cătălin | 23 Noiembrie 2007 | 84893.16 | | 5 ComentariiN-am primit nici o leapşă, dar chiar sunt curios. Veţi merge la vot duminica asta? Dacă da, ce plănuiţi să votaţi?
Personal, voi vota referendumul (afirmativ), nu neapărat pentru că sistemul propus mi se pare cel mai bun, ci pentru că tare am senzaţia că ne paşte încă o tură de liste şi e singurul lucru pe care-l pot face împotriva lor. Cât priveşte alegerile pentru Parlamentul European, pentru prima oară spun cu mâna pe inimă că n-am nici cea mai vagă idee cu cine să votez. Probabil că totuşi o voi face, fiindcă neparticiparea nu reprezintă vot de blam, iar opţiunea “NEE” nu există.
Destăinuirile Prisciliei
Luci | 22 Noiembrie 2007 | 84891.91 | Tags: WWT | 1 ComentariuAm ajuns pe 12 noiembrie în jurul orei 11:00 dimineaţa la St. Petersburg. Ne întâlnim cu Priscilia şi Greuceanu în Piaţa Senatului, ei au ajuns de aseară şi s-au cazat la un hotel din oraş.
- Haideţi la o cafea, au aici o cafea excelentă, am băut aseară, să ne aşezăm puţin că afară e foarte frig, am să vă spun ceva… ne întâmpină Priscilia.
- Să intrăm, şi noi suntem obosiţi de pe drum, chiar merge o cafea…
Am intrat într-o cafenea destul de liniştită, doar o muzică instrumentală de balalaică la o intensitate foarte redusă se auzea la o boxă aşezată pe un postament deasupra ferestrei. Comandăm câte o cafea fiecare după care Priscilia începe:
- Astăzi e o zi importantă, poate fi una istorică în ceea ce priveşte cazul 1A… dar să încep cu începutul… Pe 10 noiembrie sună telefonul mobil – era un număr de Rusia… răspund… La capătul celălalt o voce gravă masculină încerca să-mi transmită ceva: “Doamna Priscilia, veniţi vă rog la St. Petersburg, e ceva legat de moartea surorii mele. Vă aştept cât mai curând… nu mai pot vorbi… Sunt la ospiciul Brainstorm. Vă aştept!”
- Păi se spunea că nu poate vorbii… 12 ani de tăcere…
- Nu ştiu Comandante… nu ştiu ce s-a întâmplat…
- Dar de unde îl ştii pe fratele Ginei?
- A fost la mine la cabinet după moartea tatălui său, pe vremea aceea nu eram în Underground, era distrus, nu mai ştia ce să facă. A venit vreo 2 luni la şedinţe după care nu l-am mai văzut. Se plângea că are datorii la Bancă şi că abia îşi permite să mă plătească. Nu i-am luat niciun ban însă. Eu aveam cabinetul la Köln, iar el avea o mătuşă acolo… aşa l-am cunoscut…
- În ce an a fost asta? întrebă Mirr
- În 1993.
- Şi mai păstrezi numărul de mobil de atunci???
- Tipul a sunat la Cabinet, la Köln dar după ce am plecat din Germania am fost la operatorii de telefonie şi le-am spus să redirecţioneze numărul de la fostul cabinet pe telefonul mobil.
- Şi când ai plecat de la Köln? o întreabă aceeaşi Mirr.
- În 2002, atunci m-am transferat la Jayyl, la închisoarea din New York!
- Pe Gina ai văzut-o vreodată pe la cabinetul tău? întrebă Greuceanu
- Nu, niciodată însă îmi povestea fratele-său Dimitr despre ea, îşi iubea foarte mult sora şi lucra zi şi noapte ca să o poată ţine la şcoală. Mi-era aşa milă de el…
- Cu siguranţă că vom afla lucruri noi dim moment ce te-a contactat…
Am băut fiecare cafelele după care am luat un taxi până la ospiciu. Pe chipul Prisciliei citeam emoţie în timp ce Greuceanu îşi pregărea telefonul pentru a înregistra convorbirea cu Dimitr. La poartă a trebuit să completăm nişte formulare ca să ne lase să intrăm… Un gardian ne este ghid… urcăm cu un lift destul de uzat, Greuceanu chiar făcea glume că o să rămânem blocaţi acolo.
Undeva la etajul 4, în capătul holului, la camera 414 se afla închis cel ce ar putea revoluţiona cazul acesta. Gardianul deschide uşile dar înainte de a intra ne dă fiecăruia câte un pistol cu şocuri electrice în caz că ne atacă Dimitr.
Prima intră Priscilia, după ea Mirr…îi fac semn lui Greuceanu să intre şi el după care pătrund şi eu în cameră…
Va urma
Nume de cod: 1253221107
G out!
Toamna se numără releasurile
Claudiu | 22 Noiembrie 2007 | 84891.41 | Tags: Internet, Linux/BSD | 2 Comentarii
Imagine de ieri de pe OSNews.com. Acuma, ce să zic, abia aştept să rulez Firefox 3 în KDE4 pe un FreeBSD 7 (all safe and stable).